Sonda spaţială Rosetta a descifrat originea coamei cometei „Ciuri” – VIDEO

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oamenii de ştiinţă europeni au identificat una dintre sursele care stau la baza jeturilor de praf ce creează în jurul cometelor un anumit halou, care, la rândul lui, se întinde în urma corpului ceresc formând o coadă strălucitoare.

Potrivit unui studiu realizat de o echipă de astronomi internaţională, publicat în revista Nature, aparatele de fotografiat performante aflate la bordul sondei europene Rosetta, care analizează în cele mai mici detalii cometa „Ciuri” începând din august 2014, au remarcat faptul că acele jeturi de praf provin din numeroasele puţuri aflata la suprafaţa corpului ceresc.

Acele găuri nu seamănă deloc cu craterele vulcanice, deşi sunt active: căldura Soarelui, în jurul căruia orbitează cometa, transformă în vapori bucăţile de gheaţă şi gazele carbonice de pe scoarţa cometei, iar acei vapori iau cu ei în spaţiul din jurul cometei particule de materie organică şi silicaţi, formând astfel coama cometei.

Acele jeturi ţâşnesc din pereţii unor puţuri profunde, care pot să atingă diametre de până la 200 de metri şi adâncimi la fel de mari.

Instrumentul Osiris de la bordul sondei Rosetta a fotografiat acele emanaţii provenind din pereţii verticali ai puţurilor de pe „Ciuri”. Dintre cele 18 puţuri studiate în detaliu între iulie 2014 şi decembrie 2014 şase sunt active.

„Este pentru prima dată când o legătură a fost stabilită între morfologia şi activitatea unei comete. Până în prezent, nu dispuneam decât de modele”, a reamintit Jean-Baptiste Vincent, cercetător la Institutul Max Planck din Germania şi coordonator al studiului.

Sondele spaţiale lansate de NASA, care au efectuat anterior cinci misiuni de survolare a unor comete, inclusiv Halley, Tempel 1 şi Wild 2, nu aveau un grad de precizie suficient de mare pentru a identifica atât de clar originea acelor jeturi de praf cosmic. În schimb, anumite fotografii au dezvăluit suprafeţe presărate cu numeroase cratere, bazine şi găuri, care au o origine misterioasă. Terenurile scobite sunt numeroase în Sistemul Solar, pe Lună sau Marte de exemplu, iar existenţa lor se explică în general prin coliziunea cu asteroizi.

Totuşi, cometele sunt corpuri cereşti prea mici pentru ca deformările de relief să fie atribuite impactului cu asteroizi.

„Din punct de vedere statistic, ne aşteptam să găsim 3 sau 4 cratere de coliziune pe 67 P, adică mult mai puţin decât cele 18 puţuri deja identificate”, a adăugat Jean-Baptiste Vincent.

Cercetătorii europeni propun un mecanism intern pentru a explica apariţia acestor puţuri. Ei au remarcat mai întâi că vaporizarea gheţii şi chiar eroziunea nu reuşesc să dea naştere unor astfel de excavaţii. Ar fi nevoie de 7.000 de ani pentru a reuşi, în condiţiile în care nucleul cometei se află suficient de aproape de Soare, fiind deci activ, de doar 60 de ani. Ar fi nevoie deci de o soluţie mai „violentă”. Savanţii şi-au imaginat astfel un nou scenariu, potrivit căruia cavităţile apărute la suprafaţă se prăbuşesc brusc şi formează puţuri cilindrice.

Misiunea sondei spaţiale Rosetta, care a permis coborârea pe cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko a robotului Philae, va fi prelungită până la sfârşitul lunii septembrie 2016, a anunţat recent Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

La finalul misiunii sale, sonda europeană va „coborî” cel mai probabil pe cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită „Ciuri”, aflată în prezent la o distanţă de 295 milioane de kilometri de Terra.

După acel moment, cometa se va îndepărta din nou de Soare, iar instrumentele de la bordul sondei Rosetta nu vor mai beneficia de suficient de multă energie solară pentru a funcţiona corect.

Robotul Philae i-a surprins pe oamenii de ştiinţă de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA), la jumătatea lunii iunie, după ce a ieşit din „hibernare” şi a transmis un semnal către Terra. Robotul a realizat o coborâre istorică pe cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită „Ciuri”, în noiembrie 2014, însă structura sa a avut de suferit întrucât, după ce a efectuat două salturi pe suprafaţa corpului ceresc, Philae s-a poziţionat într-o zonă lipsită de lumină, iar bateriile sale solare s-au descărcat.

Totuşi, în cele 64 de ore în care a funcţionat după plasarea pe cometă, micul robot a putut să radiografieze interiorul acesteia, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul şi să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%.

Oamenii de ştiinţă speră că eşantioanele ce vor fi obţinute de Philae prin foraj la nivelul scoarţei acestei comete – ce are un diametru de 3-5 kilometri – vor contribui la descifrarea unora dintre secretele Universului.

Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spaţial care a reuşit să ajungă pe orbita unei comete, aflată la o distanţă de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august 2014, după o călătorie de peste zece ani prin spaţiu şi va rămâne pe orbita ei timp de minimum un an.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

În septembrie 2016, Rosetta ar trebui să efectueze o coborâre în spirală pe cometă, să realizeze numeroase fotografii, până în momentul prăbuşirii pe corpul ceresc, care va pune capăt acestui experiment ştiinţific.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Sursă: Mediafax