Aţi mâncat-o toată vara fără să aveţi habar ce conţine în realitate. Ce se găseşte în ÎNGHEŢATA de la magazin

APC România a achiziţionat, în vederea realizării studiului privind calitatea îngheţatei industriale, 55 de sortimente de îngheţată, cu ingrediente şi arome diferite, urmărindu-se: evaluarea nivelului de informare al consumatorului prin intermediul etichetei, identificarea ingredientelor folosite la fabricarea produsului în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora, identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate şi prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătăţii consumatorului de îngheţată industrială şi prezentarea unor sugestii de consum.

„Îngheţata industrială a ajuns să fie un amestec de uleiuri vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, zer praf, amidon, zahăr adăugat şi chimicale din belşug. Acest produs, dezechilibrat din punct de vedere nutriţional prin conţinutul ridicat de acizi graşi saturaţi şi zahăr adăugat, nu trebuie consumat de către copii şi persoane cu afecţiuni cardiovasculare, diabet şi boli metabolice. Totodată, trebuie consumat ocazional de către adulţi, în cantităţi mici, de 40 – 60 de grame”, avertizează preşedintele APC România, conf. univ. dr. Costel Stanciu.

• Un tablou de Monet, vândut cu aproape 35 de milioane de dolari la o licitație
• Ziua în care România cucerea cel mai înalt munte

După evaluarea nivelului de informare al consumatorului de îngheţată industrială prin intermediul etichetei, s-a constat că la îngheţata cu ciocolată, cantitatea de cacao din produsele analizate variază între 0,1 şi 3,2 la sută, la îngheţata de vanilie, cantitatea de vanilie din produsele analizate variază între 0,03 şi 0,14 la sută, la cea cu frişcă, cantitatea de frişcă este de 0,2 la sută, în îngheţata cu lapte, cantitatea de lapte este de 12, respectiv 15 la sută, la cea cu nuci, cantitatea efectivă este de 4 la sută, în cea cu alune – 3 la sută şi în cea cu cocos – 5,5 la sută.

În ceea ce priveşte nutrienţii conţinuţi de fiecare tip de îngheţată analizată, s-a constatat că toate produsele prezintă cel puţin o declaraţie nutriţională corespunzătoare pentru 100 grame produs finit.

„Având în vedere faptul că în cele 55 de sortimente de îngheţată există cantităţi mai mari sau mai mici de 100 de grame, majoritatea consumatorilor nu au deprinderea necesară de a calcula cantitatea de nutrienţi asimiliată de organism în urma consumării cantităţii de îngheţată din ambalajul respectiv. Totuşi, la un număr de 28 de sortimente de îngheţată, există, în tabelul aferent declaraţiei nutriţionale, valorile corespunzătoare pentru fiecare tip de nutrient din cantitatea de produs existentă în ambalaj”, se arată în studiu.

În privinţa principalilor nutrienţi, pe baza declaraţiei nutriţionale, s-a constat că îngheţatele analizate prezintă valori mari de: grăsimi (în unele cazuri până la 26 grame din 100 grame produs), acizi graşi saturaţi (la unele ajung până la 19 grame din 100 grame produs, deşi American Heart Association recomandă numai 16 grame de acizi graşi saturaţi pe zi şi numai 11-13 grame pe zi la persoanele cu colesterol ridicat), carbohidraţii (ating nivelul de 48 grame din 100 grame produs, în timp ce zahărul adăugat atinge nivelul de 33 grame din 100 grame produs, respectiv de trei ori mai mult decât conţine 100 ml de băutură racoritoare pe bază de cola).

Cel de-al doilea criteriu analizat, care se referă la identificarea ingredientelor folosite la fabricare în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora, specialiştii au constatat că la 67 la sută dintre sortimentele de îngheţată analizate, primul ingredient este reprezentat de laptele fără grăsimi, iar la 13 la sută dintre acestea se precizează cantitatea de lapte degresat. Diferenţa până la sută la sută în ceea ce priveşte primul ingredient, la celelalte sortimente de îngheţată, este reprezentată de apă (22 la sută), iar restul de 11 la sută îl reprezintă zahărul şi siropul de glucoză-fructoză.

De asemenea, la 60 la sută dintre sortimentele de îngheţată analizate, al doilea ingredient este zahăr, 13 la sută apă, iar diferenţa de 27 la sută este lapte degresat, uleiuri vegetale şi sirop de glucoză, iar la 25 la sută dintre sortimentele de îngheţată analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către uleiul de cocos, zahăr (24 la sută), lapte degresat, apă şi produse din zer (51 la sută).

Cel de-al treilea obiectiv al iniţiatorilor studiului a fost de a identifica aditivii alimentari din produsele analizate. Astfel, în cele 55 de sortimente de îngheţată s-au identificat 23 de aditivi alimentari.

Aditivii E471 şi E410 au fost identificaţi în 54 de sortimente de îngheţată, E412 în 50 de sortimente, E322 în 41, E407 în 29, E476 în 19, E330 în 11, E442 şi E150d în şapte, E460 şi E440 în şase, E468 în patru, E202, E141, E401, E477 şi E150a în două, iar E171, E417, E414, E162 şi E160c în câte un sortiment.

Specialiştii atrag atenţia că dintre aditivii alimentari identificaţi în îngheţata analizată, următorii aditivi sunt suspecţi de apariţia unor probleme de sănătate: E 150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial, poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale, E 150d – caramel sulfit de amoniu poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari, E 162 – betanină, colorant natural obţinut din sfecla roşie, poate conţine cantităţi mari de nitraţi şi produsele ce îl conţin trebuie evitate de copii, E 171 – dioxid de titan, colorant artificial (din studiile efectuate pe animale, s-a observat că ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar şi la nivelul ficatului şi s-au mai observat modificări la nivelul splinei şi rinichilor, dar şi al sistemului imunitar, fiind clasificat de Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni, iar în Germania a fost interzis).

Printre aditivii periculoşi mai sunt: E 202 – sorbat de potasiu (irită pielea, ochii şi mucoasele şi poate fi genotoxic şi mutagen pentru celulele sângelui uman), E 296 – acid malic (concentraţiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece le lipseşte capacitatea de a metaboliza cantităţi mari de acid malic), E 322 – lecitine, emulgatori (deşi în general este sigur, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariţia aterosclerozei şi a infarctului), E 330 – acidul citric (distruge smalţul dentar, fiind nerecomandat copiilor celor care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree), E 407 – caragenan, agent de îngroşare (unele studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer şi cancer), E 410 – gumă de carruba, agent de îngroşare (poate provoca scăderea eficienţei anumitor substanţe care ajută digestia), E 412 – gumă de guar (poate provoca alergii), E 414 (poate provoca alergii şi se comportă ca o substanţă de balast), E 417 – gumă tara, stabilizator (poate provoca alergii).

Studiul privind calitatea îngheţatei industriale face parte din Campania naţională de informare şi educare: Hrana sănătoasă – o investiţie pe termen lung în sănătatea noastră, prin intermediul căreia APC România îşi doreşte să informeze consumatorii despre importanţa unui stil de viaţă bazat pe alimente sănătoase, precum şi despre importanţa etichetei aflate pe produsele din magazine.

Sursa: Mediafax