Proiect unic câştigat de cercetători români pentru a determina schimbările climatice din trecut

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Coordonatorul echipei de cercetători a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, Alida Timar Gabor, a declarat, marţi, presei, că proiectul va începe în martie anul viitor, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Am depus aplicaţia direct la Comisia Europeană şi am câştigat un proiect unic de excelenţă în cercetare, INTERTRAP, cu o finanţare de 1,5 milioane de euro, care va începe în martie 2016 şi se va derula pe o perioadă de cinci ani. Acesta are ca scop utilizarea simultană a două tehnici de datare absolute – cea prin luminescenţă, folosind granule de cuarţ, şi una care nu a mai fost folosită în România pentru datare, prin rezonanţă electronică de spin, pentru stabilirea vârstei unor sedimente de loess (depunere masivă de praf – n.r.) în vederea determinării schimbărilor climatice din trecut, de acum 150.000 de ani. Proiectul este unul de cercetare fundamentală şi prevede studierea depozitelor de loess de pe trei continente, Europa (România, Serbia, Austria, Ucraina), Asia (China) şi America de Nord (SUA), astfel încât să aflăm informaţii despre schimbările climatice din trecut”, a spus Alida Timar Gabor, iniţiatoarea proiectului.

Potrivit acesteia, cercetarea pe care o vor face specialiştii UBB va oferi informaţii care vor contribui la îmbunătăţirea cunoaşterii umanităţii, ajutând la cunoaşterea climei din trecut, în condiţiile în care se discută foarte mult despre schimbările climatice care au loc pe Pământ ca urmare a influenţelor umane.

„Nu vom putea cuantifica ce variaţii de climă vor fi dacă nu înţelegem variaţiile care există din cauze strict naturale şi să înţelegem din ce cauze aceste variaţii au existat. Doar aşa vom putea face predicţii şi cuatificări cât mai bune despre ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor”, a subliniat cercetătorul de la UBB.

Potrivit acesteia, proiectul este finanţat de Consiliul European al Cercetării, aflat în subordinea Comisiei Europene, fiind primul de acest fel aprobat pentru România în ştiinţe experimentale, urmând să fie redactate pe parcurs studii şi rapoarte care vor fi publicate în reviste de specialitate.

„La final, ne dorim conceperea unui protocol nou de măsură, mai bun, care să ne permită obţinerea unor vârste de acurateţe şi precizie mai bune”, a afirmat Alida Timar Gabor.

Ea a explicat că metoda de datare prin luminescenţă permite determinarea directă a momentelor depunerilor pentru diverse medii sedimentare şi se bazează pe granulele minerale din care este constituit sedimentul (cuarţ), vârsta obţinută fiind una absolută, în sensul că metoda nu necesită calibrare.

„Loess-ul este o depunere masivă de praf, iar în momentul când este o perioadă aridă, vântoasă, cu depunere de praf, avem de-a face cu o perioadă rece în istoria geologică. Perioada în care solul se dezvoltă, cum este cea din ultimii 11.000 de ani, este considerată o perioadă caldă, interglaciară. Noi vom colecta probe de la adâncime de metri sau de zeci de metri, din expuneri deschise de loess – paleosol, deci nu vom face foraje”, a precizat Alida Timar Gabor.

Rezultatele cercetării echipei de la UBB, formată din şapte persoane, printre care specialişti în paleoclimă, fizicieni şi doctoranzi, absolvenţi ai Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB, vor putea fi folosite de paleontologi, arheologi, paleoclimatologi, geologi, geografi.

De asemenea, proiectul îşi propune şi construirea unui laborator unic în Europa de Sud-Est şi unul din puţinele laboratorare din lume cu acest specific, care îmbină mai multe tehnici de datare bazate pe studiul granulelor minerale. Acest laborator va fi dotat cu echipamente de cercetare de ultimă generaţie, aparatură pentru efectuarea măsurătorilor prin luminescenţă şi rezonanţă electronică de spin pentru datare.

Alida Timar Gabor a absolvit Facultatea de Fizică a UBB, are un master la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului şi este doctor în fizică. Este conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB şi cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano Ştiinţe al UBB.

Sursa: Mediafax