”Boala cu mai multe feţe” afectează un milion de români, fără ca ei să ştie. Simptomele care ar trebui să te trimită la medic

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De la an la an, numărul persoanelor afectate de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) creşte alarmant, scrie GÂNDUL.

Societatea Română de Pneumologie continuă şi anul acesta campania ”Tu ştii câţi ani au plămânii tăi”, ajunsă la a IX-a ediţie. În cadrul acesteia, medicii fac testări gratuite pentru depistarea bolii.

„Din cauză că este o boală ale cărei simptome nu sunt specifice, foarte multe persoane ajung la medic destul de târziu. De asemenea, sunt mulţi cei care confundă încă simptomele acestei boli cu înaintarea în vărstă şi cu faptul că e normal să simţi “ceva” dacă fumezi”, explică medicul Ruxandra Ulmeanu, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie. 

În România, aproximativ un milion de persoane suferă de BPOC. Medicii spun că această boală poate induce pacientul în eroare foarte uşor, tocmai din cauza faptului că simptomele nu sunt specifice putând fi confundate, extrem de uşor, fie cu efectele fumatului – tuse, expectoraţie, fie cu cele ale înaintării în vârstă – oboseală sau senzaţie de sufocare. Pentru că nu este diagnosticată din timp, boala poate afecta, pe rând, toate organele, iar pacienţii tratează toate celelalte afecţiuni neştiind, de fapt, că BPOC este cauza acestora.

Bronhopneumopatia obstructivă cronică este o boală diversă, care variază de la bronşită până la emfizem pulmonar, caracterizată prin simptome respiratorii persistente şi prin limitarea fluxului de aer care se datorează căilor respiratorii şi /sau anomaliilor alveolare.  La nivel mondial, cel mai des întâlnit factor de risc este fumatul, însă boala poate fi cauzată şi de expunerea îndelungată la pulberile industriale, noxele chimice, fumul produs de arderea combustibililor biologici (cărbune, lemn, gunoi de grajd). Experţii preconizează că, în mai puţin de trei ani, BPOC va deveni a treia cauză de deces din lume, depăşind alte afecţiuni precum diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială.

Primele semne care impun vizita la un medic pneumolog sunt tusea cronică, producţia cronică de spută (flegmă), şuieratul, gâfâitul, senzaţia de sufocare (dispnee) instalată cel mai adesea brusc, pe fondul unei oboseli accentuate sau toleranţa la efort care devine din ce în ce mai redusă.

Potrivit unui studiu realizat în 2012 în România, pe un eşantion de 10.000 de români diagnosticaţi cu BPOC, bărbaţii cu vârsta cuprinsă în intervalul 40-45 ani sunt mai predispuşi să sufere de această boală decât femeile. Acest lucru ar putea avea legătură şi cu faptul că, de obicei, bărbaţii evită vizita la medicul specialist, acordând mai puţină importanţă simptomelor minore, motiv pentru care boala este deja instalată când aceştia ajung, într-un târziu, la medic.

Iată care este profilul persoanelor cu risc pentru BPOC:

• vârsta de peste 40 ani;
• fumători, exfumători;
• expunere îndelungată la alte tipuri de fum: pulberi, poluare, noxe;
• manifestări/simptome specifice BPOC: tusea cronică, producţia cronică de spută (flegmă) (tusea matinală a “fumătorului”), dispnee (senzaţia de lipsă de aer).

De aceea, spirometria trebuie făcută la fel ca orice altă examinare de rutină. Este un test simplu, nedureros, fără ace sau înţepături, care se face cu  ajutorul unui dispozitiv numit spirometru. Acesta măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira sau expira voluntar. Practic, persoana supusă acestei examinări suflă, de trei ori la rând, în dispozitivul cu pricina cam în acelaşi  mod în care suflă şoferii în etilotest.

Societatea Română de Pneumologie continuă şi anul acesta campania ”Tu ştii câţi ani au plămânii tăi”, ajunsă la a IX-a ediţie. În cadrul acesteia, medicii fac testări gratuite pentru depistarea bolii. 

„Încercăm să facem anual campanii de conştientizare şi testări gratuite pentru depistarea BPOC. Şi anul acesta, în weekendul 18-19 noiembrie, între orele 9.00-17.00, îi aşteptăm pe bucureşteni  în faţa magazinului Unirea (pe colţul dinspre Bulevardul Unirii) să-şi facă o spirometrie. Testul durează aproximativ două minute, minute care îi pot salva viaţa persoanei care se testează”, spune medicul Ruxandra Ulmeanu, preşedintele SRP.