Religia – soluţia împotriva nefericirii?

Studiul a analizat datele unui sondaj de opinie, realizat la
nivel mondial între 2005 şi 2009, care a intervievat oameni din
peste 150 de ţări despre afilierea religioasă, satisfacţia în
viaţă, respectul primit, sprijinul social şi sentimentele pozitive
şi negative. Cercetătorii au studiat, de asemenea, sondajul de
opinie din 2009 realizat în Statele Unite.

Acesta este primul studiu care analizează la nivel mondial relaţia
dintre religie şi fericire, susţine profesorul Ed Diener de la
Universitatea din Illinois.

• O nouă metodă de fraudă face ravagii: Infractorii se dau drept angajați bancari
• Cum a justificat o mamă faptul că și-a tatuat copiii minori în mod repetat?

Studii anterioare, multe dintre ele axate pe populaţia Statelor
Unite, au sugerat că oamenii religioşi tind să fie mai fericiţi
decât persoanele nonreligioase.
Noile descoperiri indică, totuşi, faptul că religia şi fericirea
sunt strâns legate de caracteristicile societăţii în care trăiesc
oamenii.

Apartenenţa religioasă pare să stimuleze fericirea şi starea de
spirit pozitivă în societăţile care nu oferă în proporţie adecvată
hrană, locuri de muncă, îngrijire pentru sănătate, siguranţă şi
oportunităţi educaţionale. Oamenii religioşi din societăţile
religioase sunt mai mult încilnaţi să susţină că se simt
respectaţi, primesc mai mult sprijin social şi au parte de mai
multe experienţe pozitive, decât negative, faţă de cei
nonreligioşi.

În societăţile laice, care în cele mai multe cazuri sunt mai bogate
şi unde există mai multă susţinere socială, atât religioşii, cât şi
nonreligioşii, au o stare generală pozitivă.

Aceleaşi tendinţe pot fi observate şi în statele individuale din
SUA, cercetătorii descoperind mai multe persoane religioase în
statele mai sărace, unde există mai puţin sprijin social. Religia
pare să le stimuleze acestora starea de bine, în comparaţie cu
compatrioţii lor nonreligioşi.

La nivel global, 68% dintre persoanele chestionate au declarat că
sunt religioase.

Lucrarea a fost publicată în Jurnalul de Personalitate şi
Psihologie Socială.

Sursa: EurekAlert!