Prima pagină Istorie

Tratamentele extrem de ciudate prescise de medici în urmă cu 200 de ani. De ce bărbaţiilor li se cerea să poarte BARBĂ

Marina Manastîrlî | 03.26.2016 | ● Vizualizări: 4083

Fie că este o modalitate de a-şi sublinia masculinitatea într-o societate modernă, fie că e o tendinţă omniprezentă a modei, nu putem nega faptul că bărbile sunt extrem de frecvente.

Acum barba este o alegere pur estetică, însă, prin anii 1800, bărbile erau la modă dintr-un motiv cu totul diferit - sănătate.
 
Potrivit istoricului medical britanic Alun Withey, de la Universitatea din Exeter, bărbile erau prescrise de medici ca un remediu pentru diferite boli comune, cum ar fi dureri de gât, argumentând că acestea sunt filtre naturale de aer. 
 
Colin Schultz explică pentru revista Smithsonian că bacteriile sunt o descoperire relativ nouă care a îngrozit lumea. Pentru cei care trăiau în epoca victoriană, "teoria bolilor cauzate de microbi" a început să câştige notorietate, iar publicul s-au confruntat brusc cu multiple informaţii conform cărora bacteriile mortale invizibile mişună peste tot în jurul lor. Este mai mult decât suficient pentru a provoca panică, iar aceasta la rândul său a generat idei ciudate.
 
 
Aşa că, tot mai mulţi pacienţi au apelat la medic în căutarea unui ajutor impotriva bolilor legate de bacterii. Medicii au considerat că e o idee bună să le sugereze bărbaţilor şă-şi lase barba să crească pentru a filtra aerul din jurul lor.  
 
Cel mai amuzant lucru este că, potrivit lui Lauren Friedman, de la Business Insider, bărbile îngrijite necorespunzător pot fi de fapt mai puţin igienice decat o faţă rasă. "Un studiu recent publicat în revista Behavioral Ecology subliniază faptul că părul de pe faţă şi corp sunt potenţiale situri de reproducere a ectoparaziţilor purtători de boli", a declarat Lauren Friedman.
 
Dar acest lucru este în contradicţie cu un alt studiu publicat în  Journal of Hospital Infection, care a fost realizat în baza a 408 reprezentanţi ai personalului medical. David Nield a raportat că membrii personalului medical fără barbă, cu faţa rasă, au fost de trei ori mai susceptibili de a adăposti pe pielea lor stafilococi aurii rezistenţi la meticilină decât cei cu barbă.
 
Prescripţiile medicilor de a lăsa barba să crească au fost mai degrabă un rezultat al panicii în masă decât vreun argument cu temei ştiinţific.
 
 
Vă recomandăm şi aceste articole: