Descoperirea care rescrie istoria evoluţiei speciei noastre: a fost găsită cea mai veche fosilă din afara Africii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Deşi analizele genetice efectuate asupra populaţiilor moderne scot la iveală că Homo sapiens a migrat din Africa cu cel puţin 220.000 de ani în urmă, fosila adaugă o perspectivă mai directă asupra acestei migraţii, scrie Science Alert.

Partea din maxilar a fost găsită în Peştera Misliya, care se află pe versantul vestic al Muntelui Carmel, în statul modern Israel. În anii 2000, s-a descoperit că acest loc era ocupat de strămoşii noştri, găsindu-se rămăşiţe umane şi animale, inclusiv noua fosilă datată.

Alte indicii au arătat că situl are o vechime de 100.000 – 160.000 de ani, dacă nu chiar mai mult.

Mai mult decât atât, noua datare este extrem de precisă, în condiţiile în care s-a efectuat cu ajutorul a trei metode diferite de datare. „Furnizează cea mai clară dovadă de până acum că strămoşii noştri au migrat din Africa mult mai devreme decât se credea anterior”, a precizat antropologul Rolf Quam de la Universitatea Binghampton, unul dintre cercetători. „Înseamnă, de asemenea, şi că oamenii moderni s-au întâlnit şi au interacţionat pe o perioadă mai lungă de timp cu alte grupuri arhaice de oameni, oferind mai multe oportunităţi de schimburi biologice şi culturale”.

Cercetătorul adaugă şi că, „în timp ce detaliile anatomice ale fosilei sunt în concordanţă cu anatomia oamenilor moderni, unele trăsături se găsesc şi la Omul de Neanderthal şi alte grupuri umanoide”.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

O descoperire remarcabilă rescrie istoria. Strămoşii omului erau cel puţin la fel de avansaţi ca Homo sapiens

Selecţia naturală lucrează în timp real pentru a înlătura genele rele din oameni. Rezultate surprinzătoare după analizarea a 170.000 de oameni

Un nou studiu scoate la iveală un detaliu surprinzător despre dieta primilor oameni şi rescrie modul în care Homo sapiens a dus la dispariţia Omului de Neanderthal

Urme umane, vechi de 5,7 milioane de ani, descoperite recent în insula Creta, pot rescrie teoriile cu privire la evoluţia omului