Prima pagină Stiinta

Selecţia naturală lucrează în timp real pentru a înlătura genele rele din oameni. Rezultate surprinzătoare după analizarea a 170.000 de oameni

Alexandru Voiculescu | 09.09.2017 | ● Vizualizări: 944
Credit: 123RF     + zoom
Galerie foto (1)

Într-un studiu genomic masiv care a implicat peste 170.000 de oameni din Marea Britanie şi Statele Unite, cercetătorii au identificat o varietate de gene individuale şi seturi de gene care ilustrează o imagine despre cum ADN-ul omului evoluează de la o generaţie la alta.

Astfel, cercetătorii de la Columbia University, New York Genome Center şi University of Cambridge au realizat un pas important în atingerea unui scop ambiţios, anume măsurarea evoluţiei omului, relatează Top Buzz.

Pe o scară mai mare de timp, este uşor de observat cum oamenii moderni s-au schimbat din punct de vedere anatomic. Pe durate mai scurte de timp însă, a fost nevoie de analizarea genelor care au venit şi care au plecat şi care ne-au permis să ne adaptăm mediului.

Schimbările în dietă au făcut ca populaţia să se adapteze pentru a tolera zaharoza şi lactoza. Acum 10.000 de ani, o schimbare în gena HERC2 a dus la apariţia ochilor albaştri - o trăsătură care acum este foarte răspândită în anumite zone ale lumii.

Chiar mai recent, adaptarea la mediul urban a dus la selecţia genelor care reduc riscul apariţiei bolilor precum tuberculoză şi lepră.

Evoluţia omului s-a accelerat

Nu există niciun motiv pentru care să credem că oamenii nu mai sunt sub influenţa selecţiei naturale, chiar dacă aceasta se simte mai mult „artificială” decât „naturală”.

De fapt, studiul sugerează că, în ultimii 40.000 de ani, evoluţia lui Homo sapiens nu doar a continuat, ci s-a şi accelerat.

Pentru a observa cum genele contribuie la adaptarea noastră ca specie şi pentru a înţelege mai bine cum vom evolua în viitor, savanţii  au dorit să determine genele care sunt asociate cu longevitatea.

Echipa a combinat datele de la 57.696 de indivizi de la Genetic Epidemiology Research on Adult Health and Aging şi datele de la  117.648 participanţi de la UK Biobank.

„Este un semnal subtil, dar am găsit dovezi genetice că selecţia naturală are loc în populaţiile umane moderne”, precizează cercetătorul Joseph Pickrell, de la Columbia University.

Un exemplu în acest sens este frecvenţa unei mutaţii în gena CHRNA3, care este asociată cu receptorul nicotinic. Studiul a arătat o scădere semnificativă a prezenţei acestei variaţii în bărbaţii de vârstă medie, indicând că dependenţa de nicotină este încet înlăturată din populaţia globală.

O altă variaţie genetică care începe să dispară este ApoE ε4, care este asociată cu un tip de proteină la rândul ei asociată cu colesterolul şi care ajută la repararea leziunilor cerebrale.

Aceste variaţii cresc şansele apariţiei bolii Alzheimer. Studiul a observat o scădere semnificativă a prezenţei genei la femeile de peste 70 de ani.

Deşi niciuna dintre acestea nu este în sine surprinzătoare, cercetătorii se aşteptau să găsească variaţii ale acestora. Faptul că nu au găsit aceste variaţii sugerează că genele au fost deja eliminate din populaţii pe măsură ce indivizii fără aceste gene au avut un avantaj faţă de cei care le aveau.

Se poate ca cei care nu aveau aceste mutaţii să fi avut mai mulţi copii sau că oamenii care trăiau mai mult au putut ajuta la creşterea nepoţilor, crescând şansele de supravieţuire”, precizează Molly Przeworski de la Columbia University.

„Mediul este într-o continuă schimbare”

În afară de aceste două mutaţii, cercetătorii au identificat alte trăsături prezise de genele asociate cu o durată mai scurtă a vieţii, inclusiv niveluri mai mari de LDL (colesterol rău), obezitate, boli cardiovasculare şi, într-o mai mică măsură, astm.

Genele care întârziau pubertatea şi gestaţia sunt, de asemenea, selectate pentru a contribui la vieţi mai lungi, care sunt în concordanţă cu un studiu precedent care indica că pubertatea mai timpurie este asociată cu riscuri mai ridicate de apariţie a diabetului de tip II şi anghinei.

Oricât de tentant ar fi să extrapolăm aceste descoperiri şi să formăm predicţii cu privire la evoluţia speciei şi cum va arăta aceasta în viitor, este important de menţionat că mediul nostru - inclusiv medicina şi tehnologia - poate schimba datele problemei, altfel spus, „mediul este într-o continuă schimbare”, conform cercetătorului Hakhamanesh Mostafavi de la Columbia University.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Procesul de evoluţie al organismelor este mult mai complex decât se credea

5 aspecte care atestă faptul că evoluţia umană continuă

În viitor, toţi oamenii vor deveni cyborgi. Iată 6 transformări corporale la care am putea apela în următorii 10 ani

O fosilă veche de 124 de mii de ani ar putea rescrie istoria evoluţiei speciei umane