O călătorie prin Micul Paris, Bucureştiul din prima jumătate a secolului XX, într-o expoziţie de artă şi ambient

Cu această ocazie, vizitatorii vor face o călătorie în Micul Paris şi vor pătrunde în atmosfera celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea şi primei jumătăţi a secolului XX, când au avut loc profunde schimbări de ambient atât în ceea ce priveşte aspectul oraşului, cât şi al interioarelor de case bucureştene, se arată într-un comunicat al Muzeului Municipiului Bucureşti remis Descoperă. 

Dacă la începutul secolului al XIX-lea predominant era mobilierul de tip oriental, definit prin lipsa pieselor de mari dimensiuni, având mai multe sofale cu perne şi covoare orientale, după 1850 acesta începe să capete aspect occidental în care domină mobilierul de tip Biedermayer, Louis-Philippe şi Napoleon al III-lea. 

În acelaşi timp, există o amalgamare de obiecte provenind din ţările orientale şi occidentale, dar adesea ele cuprind neamestecate stilurile clasice europene. 

 

„Nu trebuie uitat că pentru ţările române acest secol reprezintă intrarea lor în Europa, că începe o perioadă de profunde transformări, odată cu sfârşitul domniilor fanariote, atât pe plan economic, social şi edilitar-urbanistic, dar şi ca mentalitate”, se arată în comunicat.

 

Bucureştiul este cunoscut ca Micul Paris, mai ales din perspectiva arhitecturii sale de inspiraţie franceză din perioada La Belle Époque.

 

„Stilul burghez propriu-zis s-a cristalizat în decoraţia de interior din ţările germanice în stilul Biedermayer, stil decorativ ce va împodobi saloanele elitei bucureştene în epoca romantismului, specifică generaţiei paşoptiştilor. Una dintre cele mai populare piese în interioarele epocii este secrétaire-ul care, cu uşa sa rabatabilă poate fi transformat în pupitru de scris, în timp ce în plan secundar nenumărate sertare, nişe şi compartimente secrete pot ascunde «comorile» proprietarului de privirile indiscrete”, a declarat Dr. Maria-Camelia Ene, Şef secţie Patrimoniu a Muzeului Municipiului Bucureşti înainte de expoziţia ce va fi vernisată joi, la Palatul Suţu.

 

Potrivit acesteia, predilecţia ebeniştilor pentru elementul utilitar îşi găseşte exprimarea în comode, cele mai uzuale şi căutate piese, iar comoda Biedermayer este o mobilă practică, cu sertare, mai scundă decât bine cunoscutul «chiffonier» francez. 

 

„Spectaculoasa masă mare, rotundă, de sufragerie, cu sertare pe centură şi blatul masiv, fixat pe o coloană robustă cu aspect de balustru era prezentă în majoritatea încăperilor. Asemenea mobilierului, piesele de argintărie atestă perpetuarea unor standarde de calitate în ceea ce priveşte execuţia. Nedecorate în majoritatea cazurilor, ele se remarcă prin virtuozitatea finisajului, prin jocul de lumini şi umbre pe suprafeţele cu ample muluri. Secolul al XIX-lea, pe tot parcursul său, şi-a însuşit limbajul diferitelor stiluri. Sfeşnice, garnituri de masă (tacâmuri, servicii, cupe), obiecte de toaletă (casete, flacoane) recurg atât la elemente specifice stilului Biedermayer, cât şi la vocabularul renascentist (gheare de leu, personaje în relief sau ronde-bosse) şi la cel al stilului Ludovic XVI (panglici, lauri, motive perlate)”, a adăugat Dr. Maria-Camelia Ene.

 

La sfârşit de secol XIX şi început de secol XX, Arta 1900 îşi va spune cuvântul. Concomitent cu piesele decorative de tip Art Nouveau – mobilier, lămpi, bijuterii, accesorii – se manifestă stilul Neoromânesc, care va determina creaţia de artă decorativă de inspiraţie tradiţională. Astfel, în interioarele de epocă se întâlnesc, alături de stilurile consacrate şi mobilier sculptat, ştergare, scoarţe ţărăneşti.

 

„Începutul epocii curentului modernist determină adăugiri de noi volume geometrice, articulate între ele, în arhitectura interioarelor. Mobilierul nou, din linii drepte, de lemn sau metal şi accesoriile interioare erau destinate producţiei industriale, de serie. Acesta va coexista cu piesele de lux de tip Art Deco, în perioada pe care o prezentăm”, a mai spus şeful secţiei Patrimoniu a Muzeului Municipiului Bucureşti.

 

Expoziţia „Artă şi ambient în Bucureşti – prima jumătate a secolului XX”, ce se va deschide joi, poate fi vizitată la Palatul Suţu până în 4 noiembrie 2018, de marţi până duminică, între orele 10:00 – 18:00.