Savanţii au descoperit în sfârşit cum au dezvoltat plantele carnivore gustul pentru hrană

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O nouă analiză a avut în vedere examinarea mecanismelor unor specii distincte de plante carnivore din Australia, America de Nord şi Asia, găsind că aceste mecanisme sunt remarcabil de similare, deşi plantele au evoluat în medii separate, notează Science Alert.

Biologul Victor A. Albert, de la Universitatea Buffalo, susţine că „există doar câteva căi pentru a deveni o plantă carnivoră. […] Aceste plante au uneltele genetice şi încearcă să vină cu o soluţie la problema transformării în plantă carnivoră. În cele din urmă, toate ajung la aceeaşi soluţie”.

• Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
• Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?

Albert şi echipa sa au studiat genomul plantei australiene Cephalotus follicularis şi l-au comparat cu datele genetice existente ale plantei americane Sarracenia purpurea şi plantei din Asia numită Nepenthes alata. Toate aceste plante au morfologii similare, cu o frunză îndoită în formă de cupă care este alunecoasă în interior, astfel atunci când insectele ajung în cupă, nu pot urca la suprafaţă. Odată prinse, fluidele digestive de la fundul acestei camere încep să consume prada.

Similaritatea aceasta între plantele carnivore a fost cunoscută drept un exemplu de evoluţie convergentă, unde specii distincte dezvoltă în mod independent aceleaşi caracteristici. Până acum însă, cercetătorii nu ştiau cât de similare sunt aceste proprietăţi.

Pe linie evolutivă există o accentuată divergenţă, neavând vreun strămoş comun apropiat. Strămoşii comuni ai acestor plante se găsesc în imediata proximitate a acestora. Conform cercetătorilor, cel mai vechi strămoş comun a fost acum 100 de milioane de ani, cu mult înainte de a dezvolta aceste abilităţi carnivore.

Analiza fludiului digestiv arată că aceste trei specii au folosit aceeaşi strategie: cooptarea proteinelor care erau în mod original folosite pentru apărarea împotriva bolilor, dându-le un rol de enzime care ajută la digerarea insectelor.

Echipa consideră că răspunsul acestei evoluţii convergente se găseşte în mediile în care au crescut, medii sărace în nutrienţi precum fosfor şi azot. Cercetătorul Kenji Fukushima menţionează că „abilitatea de a prinde şi a digera animale poate fi indispensabilă având în vedere lipsa altor surse de hrană”.

Acest lucru nu înseamnă neapărat că era singura cale de a supravieţui pe care natura o oferea (altfel toate plantele ar fi devenit carnivore), ci era cea mai la îndemână pentru anumite specii care avea această proteină.

Acest studiu a fost publicat în revista de specialitate Nature Ecology & Evolution.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cinci moduri uluitoare prin care plantele carnivore îşi prind prada

Modalitatea uimitoare prin care plantele carnivore reuşesc să atragă prada – VIDEO

Planta carnivora se hraneste cu… excremente

Viaţa secretă a plantelor carnivore (VIDEO SPECTACULOS)