Un nou studiu al suprafeţei marţiene arată că Planeta Roşie s-a format mult mai rapid şi mai devreme decât Terra, lucru care creşte şansele ca aceasta să fi avut viaţă

În urma analizelor granulelor de zircon extrase dintr-un meteorit marţian, cunoscut sub denumirea de Black Beauty (Frumuseţea Neagră), cercetătorii de la Centre for Star and Planet Formation din Danemarca au ajuns la concluzia că stratul extern al Planetei Roşii s-a întărit acum 4,547 de miliarde de ani, cu doar 20 de milioane de ani după naşterea Soarelui, scrie Phys.

„Formarea crustei primare a lui Marte – care este produsul final al planetei – a avut loc mult mai devreme decât se credea anterior”, a precizat Martin Bizzaro, unul dintre autorii noului studiu publicat în Nature. „Rezultatele noastre indică faptul că Marte ar fi putut să aibă un mediu cu oceane care ar fi putut susţine viaţa, cu mult înainte faţă de Terra”.

• Galileo Galilei, omul care a schimbat cursul istoriei. „Și totuși, se mișcă!”
• Sonda europeană Mars Express a observat „păianjeni” pe planeta Marte

Până acum, modelele matematice au sugerat că solidificarea Planetei Roşii a durat până la 100 de milioane de ani. Noul studiu abordează această problemă prin examinarea unei bucăţi din Marte care a aterizat pe Pământ în Sahara şi a fost descoperită în 2011.

Meteoritul Frumuseţea Neagră cântăreşte 320 de grame, iar echipa de cercetare a putut obţine 44 de grame din totalul acestei roci extrem de preţioase pentru comunitatea ştiinţifică, putând extrage mineralul zircon pentru a fi folosit în experimente.

„Este precum o maşină a timpului”

Prin analizarea degradării uraniului în plumbul care a fost prins în zircon pe măsură de magma marţiană se întărea, savanţii au putut data cu acurateţe crusta din care s-a format acest mineral.

„Sunt bucuros că am ales această strategie”, a precizat Bizzaro. „Zirconul este precum o maşină a timpului”.

Există două modele principale pentru formarea planetelor.

Într-unul, procesul are loc în etape, cu mici particule de praf ce coagulează în planetezimale – corpuri protoplanetare de zeci sau sute de kilometri în diametru – care interacţionează cu alte obiecte similare pentru a forma embrionii planetari, iar apoi planetele, totul într-un timp de 50-100 de milioane de ani.

Conform unui alt model mai recent, creşterea planetară are loc mai rapid şi este alimentată de ceea ce se poate numi „acreţia pietrişului”, o acumulare stratificată a particulelor măsurată în centimetri şi metri care este ţinută slab laolaltă de gaze.

„Datele noastre susţin modele mai noi ce indică o formare foarte rapidă a planetelor solide”, au precizat autorii.

Modelul sugerează că ceva similar s-a putut întâmpla pe planeta noastră, dar doar după ce Terra a fost „resetată” de un impact gigantic care a format Luna acum 4,4 miliarde de ani.

Se crede că Marte are un miez metalic dens cu o rază de 1.800 de kilometri, în componenţa căruia intră în principal fierul, nichelul şi sulful.

Miezul este înconjurat de o manta în mare parte inactivă – de o grosime de circa 1.500 de kilometri – realizată în principal din siliciu, oxigen, fier şi magneziu.

În partea exterioară, crusta are o grosime de circa 50 de kilometri, cu un maxim de 125 km. Crusta terestră are în medie 40 km, dar este doar o treime din grosimea crustei marţiene dacă dimensiunea planetei se ia în considerare.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

NASA a anunţat o descoperire importantă pentru găsirea vieţii extraterestre pe Marte

Misiunea Mars One de trimitere a oamenilor pe Marte s-a dovedit a fi o înşelătorie. O româncă s-a aflat pe lista scurtă a viitorilor ”marţieni”

Trecutul umed al planetei Marte a fost scos la iveală cu ajutorul unei noi metode

Roverul Opportunity de pe planeta Marte trece printr-o furtună extremă de praf. Ce semnal a trimis