Reactoarele nucleare pot deveni mai sigure datorită proprietăţii bizare ale unui izotop

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Surpriza a fost făcută de zirconiu-88. Acesta este un izotop, care se distinge de atomul normal prin numărul de neutroni pe care îi conţine. Zirconiul conţine de obicei circa 50 de neutroni, dar zirconiu-88, care este radioactiv şi nu se găseşte în mod natural pe Pământ, are doar 48 de neutroni, scrie Science News.

Atunci când este iradiat cu neutroni de energie joasă de la un reactor nuclear, fiecare atom de zirconiu-88 are o probabilitate ridicată de a absorbi un neutron în propriul său nucleu, ducând la transformarea într-un alt izotop, zirconiu-89. Reacţia era de 85.000 de ori mai probabilă decât se anticipa, conform precizărilor echipei de cercetare în lucrarea publicată pe 7 ianuarie în Nature.

Doar un singur izotop cunoscut, xenon-135, este mai eficient în absorbirea de neutroni. Alte versiuni de zirconiu sunt mult mai reticente de a absorbi un alt neutron, cu probabilităţi mai mici şi de un milion de ori.

Izotopii cu probabilitate ridicate de capturare a neutronilor pot fi folosiţi pentru a opri reactoarele nucleare de a elibera neutroni, dar nu este clar dacă zirconiu-88 va avea un rol.

De asemenea, savanţii nu ştiu de ce anumiţi izotopi au această afinitate extremă pentru neutroni. Un proiect care acum este în formare, numit Facility for Rare Isotope Beams al celor de la Michigan State University, va permite savanţilor să studieze în profunzime proprietăţile izotopilor.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Izotopi radioactivi proveniţi din accidentul de la Fukushima au fost găsiţi în unele sortimente de vinuri

Muşamalizează Rusia un accident nuclear? Greenpeace cere anchetă după creşterea radioactivităţii în Europa. Ce este izotopul ruteniu-106 şi ce pericole poate aduce

Acum ştim ceva mai mult despre atom: savanţii au putut observa pentru prima dată o particulă extrem de mică şi rară a acestuia

Premieră în chimie demnă de Premiul Nobel: savanţii au creat o moleculă care până acum era imposibilă, forţând doi atomi să reacţioneze