Top 10 martiri ai stiintei

10. Cel mai rapid om de pe Pamant 

In 1954, John Stapp, medic in cadrul US AIR FORCE, a decis sa testeze pe propria piele toleranta fizicului uman la acceleratie si respectiv la franarea vitezei. O sanie propulsata de sase rachete, cu Stapp la bord, a atins viteza de 421 de mile/ora (667,5 km/h), deplasandu-se pe o distanta de 3550 de picioare pe sine masive, montate in beton, la Baza Aeriana Hollorman din Alamogordo, New Mexico. Efectele experimentului au fost devastatoare: medicul, desi a ramas in viata, si-a fracturat gatul, mai multe coaste, suferind si o dezlipire grava a retinei. Rezultatele studiului sau au contribuit insa la imbunatatirea sigurantei soferilor, pilotilor si astronautilor.

9. Manechinul uman 

Rusty Haight, directorul Institutului pentru siguranta coliziunilor din California, a intrat in Cartea Recordurilor drept omul care a realizat numarul cel mai mare de teste de rezistenta la zdrobire. Poreclit pe buna dreptate “manechinul uman”, in numele dragostei pentru siguranta rutiera, Haight s-a izbit de buna voie si nesilit de nimeni de peste 1000 de ori de un zid, la bordul tot atator automobile; studiile sale servesc insa si in prezent marilor companii producatoare de automobile la realizarea unor masini din ce in ce mai sigure.

In stralucitoarea-i cariera profesionala, norocosul Haight nu a suferit niciodata accidentari serioase, acesta fiind cel mai probabil motivul pentru care inca se mai ofera voluntar pentru experimente. El poate fi contactat prin intermediul site-ului personal, de care se ocupa in momentele libere, adica atunci cand nu si-a programat sa se izbeasca de vreun zid.

8. Sa mori de ras 

La finele secolului XVIII, pentru ca obisnuia sa faca inhalatii cu diferiritele gaze studiate, chimistul englez Humphrey Davy a fost la un pas de moarte in repetate randuri: a scapat totusi doar cu o intoxicatie grava, de pe urma careia avea sa sufere tot restul zilelor, si cu vederea afectata, in urma unei explozii in laborator (se spune ca el il implica adeseori in experimente si pe bunul sau prieten, celebrul poet Samuel Taylor Coleridge, autorul Baladelor lirice; doar prietenul la nevoie se cunoaste!.)

“Cele mai importante descoperiri ale mele mi-au fost sugerate de catre esecuri”, ar fi comentat Sir Davy. Periculoasele experimente au dat insa “roade”, chimistul engleze intrand in istorie ca inventator al protoxidului de azot (gazul ilariant), o substanta volatila cu proprietati analgezice.

7. Cu ochii-n soare 

In primii ani ai activitatii sale stiintifice, fizicianul, matematicianul si astronomul englez Isaac Newton s-a interesat de optica, domeniu in care a descoperit dispersia luminii, a pus in evidenta spectrul solar, a inventat telescopul cu oglinda si a sustinut conceptia corpuscular cu privire la natura luminii. In jurul anului 1660, pentru a-si pune la punct teoriile, Newton a petrecut mai multa vreme observand direct astrul solar.

In mod incredibil, in pofida slabelor protectii de care putea cineva dispune la acea epoca, nu a orbit (de altfel, celebrul fizician s-a bucurat intreaga viata de o sanatate de fier), iar rezultatele tuturor cercetarilor din acest domeniu au fost grupate in lucrarea Optica aparuta in anul 1704, in trei volume.

6. Gustari toxice 

Nici Carl Wilhelm Scheele, chimistul suedez care la mijlocul secolului XVIII a descoperit oxigenul (de altfel lui ii apartin nu mai putin de 44 de descoperiri din chimie, printre care si clorul, manganul si acidul fosforic), n-a strambat din nas cand a trebuit sa “guste” din substantele examinate: a testat pe el insusi de toate, chiar si materiale extrem de toxice precum mercurul sau molibdenul; dupa toate probabilitatile, acestea i-au si provocat disparitia prematura de pe acest pamant, la doar 43 de ani.

CITESTE CONTINUAREA TOPULUI IN PAGINA URMATOARE!