Cele mai populare articole Descopera.ro din 2012

1. Din secretele creierului uman: cele două mecanisme care ne controlează viaţa

Psihologul Daniel Kahneman, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în cogniţie şi pionier al economiei comportamentale, a studiat timp de peste patru decenii mecanismele decizionale ale creierului uman şi a identificat numeroase erori cognitive ce ne influenţează deciziile fără să ne dăm seama. Kahneman susţine că gândirea umană este controlată de două sisteme: sistemul 1, pe care îl numeşte „thinking fast” (gândire rapidă) este inconştient, intuitiv şi nu necesită efort voluntar sau control, pe când sistemul 2, denumit „thinking slow” (gândire lentă) este conştient, foloseşte raţionamente deductive şi necesită mult efort. Sistemul 1 este înnăscut, o consecinţă a evoluţiei şi rezultatul adaptării la mediu de-a lungul timpului, pe când sistemul 2 este o componentă specifică omului. De altfel, ceea ce noi percepem ca specific propriei persoane este sistemul 2 – sinele conştient şi raţional, cel care gestionează credinţe, opţiuni şi decizii.

• Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
• Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai…

2. Cum ne influenţează luna naşterii destinul

Să fim lămuriţi: nu e vorba despre astrologie. Nu vorbim despre zodii şi horoscop, ci despre un alt mod de cunoaştere a lumii – cel ştiinţific. Deşi ideea că momentul calendaristic al venirii pe lume are o influenţă crucială asupra destinului unui om circulă de mii de ani, abia recent oamenii de ştiinţă au început să investigheze problema cu mijloacele experimentului şi ale analizei statistice. Iar rezultatele au fost surprinzătoare: fără referiri la planete, ascendent şi decani, s-a constatat că există, într-adevăr, corelaţii între luna naşterii şi anumite particularităţi ale devenirii unei fiinţe umane de-a lungul vieţii – ale destinului acesteia, carevasăzică.

3.  Amazoanele din Dahomey – cele mai temute femei din istorie

Povestea amazoanelor, femei neînfricate care luptau cu dârzenie până la ultima, este una dintre cele mai cunoscute din mitologia greacă. În Iliada acestea purtau supranumele de Antianeirai („cele care luptă ca bărbaţii”), iar unele poveşti susţineau că ele şi-ar fi tăiat un sân pentru a putea folosi mai uşor arcul şi suliţele. Mitul amazoanelor a dăinuit peste milenii, deşi istoria nu a confirmat existenţa lor. Puţini cunosc însă povestea veritabilelor amazoane: cele din Dahomey. Armata femeilor războinice din vestul Africii a terorizat această regiune a continentului negru timp de mai bine de 150 de ani, de-a lungul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea.

4. Cât de inteligenţi erau românii în anii ’40 şi care este situaţia acum?

Azi se vorbeşte tot mai des despre inteligenţa românilor, despre agerimea, imaginaţia sau capacităţile lor de asimilare şi filtrare a informaţiei. Aşa se face că mass-media plasează tinerii români la graniţa dintre semi-analfabetism şi filistinism, acuzându-i de adoptarea şi chiar consolidarea unor valori false.
Cu toate acestea, în mod paradoxal, România reuşeşte să formeze olimpici şi mai ales să se claseze printre ţările fruntaşe care „exportă creiere”. Aşa se înţelege cum problema inteligenţei românilor a devenit una controversată, mai ales în contextul unei puternice identităţi naţionale ce pune accentul pe o „inteligenţă nativă”.  

5. Care este cel de-al doilea creier al nostru?

Vă provoc să ghiciţi! Dacă n-aţi ghicit, este pentru că, lungă vreme, lumea ştiinţifico-medicală i-a acordat prea puţină atenţie, mai ales în comparaţie cu interesul de care se bucură creierul nr. 1, acela pe care-l ştim cu toţii. Cel de-al doilea creier al nostru ar fi… sistemul digestiv. Aşa îl numeşte un reputat cercetător în domeniu, Michael Gershon – profesor de anatomie şi biologie celulară la Universitatea Columbia, SUA şi autor al unei cărţi intitulate chiar aşa, The Second Brain (Cel de-al doilea creier) – întemeindu-şi opinia pe argumente foarte pertinente. Iar recentele descoperiri provenite din alte studii privitoare la rolul sistemului digestiv în sănătatea generală a corpului par să-i dea dreptate.

6. Omul care a schimbat Terra mai mult decât oricare altă fiinţă: Thomas Midgley Jr.

Data de 18 mai 1889 a rămas în istoria omenirii ca ziua în care s-a născut cel care avea să schimbe faţa Pământului mai mult decât orice altă fiinţă: Thomas Midgley Jr. Astăzi, numele său este cunoscut unui număr restrâns de oameni, puţini ştiind povestea vieţii sale şi a invenţiilor ce au transformat societăţi şi ecosisteme.  În cei 55 de ani de viaţă, Thomas Midgley a provocat o transformare a stilului de viaţă occidental, făcând posibilă dezvoltarea societăţii americane în stilul binecunoscut: case în suburbii, mall-uri imense şi popularea zonei călduroase din sudul Statelor Unite.

7. Este liberul arbitru doar o iluzie? Neuroştiinţele oferă răspunsul

Are omul libertatea de a alege? Această întrebare a fost îndelung dezbătută de-a lungul istoriei, liberul arbitru fiind considerat de mulţi trăsătura definitorie a omului. Dacă în trecut această întrebare a căzut în sarcina filozofilor şi a teologilor, progresul ştiinţific al studierii creierului a permis specialiştilor în neuroştiinţe să se apropie în ultimele decenii de găsirea unui răspuns. Dovezile acumulate de oamenii de ştiinţă par să încline balanţa din ce în ce mai mult spre o singură concluzie: liberul arbitru, capacitatea omului de a alege liber, este doar o iluzie.

8. Zahărul – toxina care ne poate ucide

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că zahărul ne îngraşă şi ne distruge dinţii. Recent, însă, numeroase cadre medicale au tras un semnal de alarmă, afirmând că această plăcere dulce reprezintă mai mult decât „calorii goale”, fiind de fapt o veritabilă toxină şi întâia cauză a afecţiunilor grave ale lumii industrializate. „Zahărul ucide”, acesta este mesajul specialiştilor.

9. Cum îi vedeau americanii pe români în anii ‘40

După doi ani de la începerea celui de-al Doilea Război Mondial, la 12 decembrie 1941, România este presată de Germania să declare război Statelor Unite ale Americii. Deşi americanii au răspuns abia în iunie 1942, în aceste 6 luni ei s-au interesat de comportamentul şi obiceiurile românilor. Aşa se face că agenţia guvernamentală însărcinată cu propaganda (Office of War Information) o angajează pe antropologul Ruth Benedict să scrie un studiu despre cultura şi comportamentul românilor. Fără a veni să viziteze România, Ruth Benedict, unul din cei mai mari antropologi ai tuturor timpurilor, elevă a lui Franz Boas (supranumit şi „părintele antropologiei”), scrie un studiu ştiinţific pe baza unor interviuri cu personalităţi româneşti, studiu pe care îl va finaliza în noiembrie 1943.

10. Cum să devii mai norocos: sfaturi ştiinţifice din partea unui expert

Aţi auzit, desigur, de multe ori, zicala „norocul şi-l face omul”. Credeţi că e aşa? Sau, dimpotrivă, sunteţi dintre cei care cred că tot ceea ce se întâmplă în viaţă este în afara controlului nostru şi, dacă ai noroc, bine de tine, dacă n-ai, n-ai şi gata. Credeţi, adică, în hazardul care ne poate face bine sau rău, fără nicio contribuţie din partea noastră, în „soarta” norocoasă ori nenorocoasă care face ca unor oameni să le meargă bine în viaţă, iar altora – mai curând rău? În ultimele decenii, acest subiect a devenit obiectul unor investigaţii ştiinţifice. Printre cei ce s-au aplecat asupra fascinantei teme a norocului în viaţă se află specialişti în psihologie, calcul probabilistic şi altele. Un astfel de specialist va fi călăuza noastră în descoperirea secretelor norocului şi ale opusului său, ghinionul.