Spune-mi ce mănânci, ca să-ţi spun cum dormi

Cercetătorii specializaţi în studiul somnului au început să studieze, în ultimii ani, legătura dintre modul în care dorm oamenii şi excesul ponderal, deoarece mai multe studii au arătat că un număr insuficient de ore de somn poate avea drept consecinţă creşterea în greutate, mergând până la obezitate.

Un studiu recent, realizat la Universitatea Pennsylvania, arată, pentru prima dată, că anumiţi nutrienţi sunt asociaţi cu o anumită durată a somnului şi că persoanele care au dieta cea mai variată au şi somnul cel mai sănătos. 

• Câte zile libere legale vom avea în 2026?
• Telescopul Spațial James Webb a descoperit ceva ciudat aproape de centrul Căii Lactee

„Cu toate că mulţi dintre noi îşi dau seama că există o legătură între ceea ce mâncăm şi modul în care dormim, au existat foarte puţine studii ştiinţifice care să fi cercetat această corelaţie, mai ales în situaţii de viaţă obişnuite”, a explicat psihiatrul Michael A. Grandner, din cadrul Center for Sleep and Circadian Neurobiology al Universităţii Pennsylvania.

„În general, ştim că persoanele care declară că dorm 7-8 ore pe noapte sunt cele care tind, în cea mai mare măsură, să aibă o sănătate generală bună şi o stare de bine. Aşa că ne-am pus pur şi simplu întrebarea: există diferenţe în privinţa alimentaţiei între cei care prezintă un regim de somn mai scurt, mai lung sau standard?”

Pentru a afla răspunsul, cercetătorii au analizat datele provenite dintr-o evaluare realizată în 2007-2008, National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES), finanţată de Centrul pentru Controlul şi Prevnirea Bolilor.

NHANES a inclus întrebări legate de demografie, nivelul socioeconomic, alimentaţie şi sănătate. Eşantionul pe care s-a realizat evaluarea a fost ales pentru a reprezenta populaţia Statelor Unite din toate categoriile demografice.

Pentru studiul actual, cercetătorii de la Universitatea Pennsylvania au utilizat datele legate de numărul de ore de somn pe care le-au raportat participanţii şi au împărţit eşantionul în patru categorii: cei care aveau un somn foarte scurt (mai puţin de 5 ore pe noapte), un somn scurt (5-6 ore pe noapte), standard (7-8 ore pe  noapte) şi lung (9 sau mai multe ore pe noapte).

Respectivii participanţi au fost apoi invitaţi să discute cu specialişti care au determinat în amănunt particularităţile alimentaţiei fiecărui participant, mergând până la alcătuirea meselor şi la cantitatea de apă de la robinet băută.

Înarmaţi cu aceste date, cercetătorii au încercat să afle ce diferenţe existau între regimul alimentar al celor ce aveau un somn standard (7-8 ore) şi alimentaţia participanţilor din celelalte trei grupuri. 

De asemenea, au prelucrat datele astfel încât să excludă contribuţia altor factori precum cei demongrafici, socioeconomici, legaţi de activitatea fizică, obezitatea şi alte elemente care ar fi putut să influenţeze corelaţiile găsite. 

Iată care au fost principalele aspecte evidenţiate:

• autorii studiului au constatat că aportul caloric total varia de la un grup la altul. Cele mai multe calorii le consumau cei cu somn scurt, urmaţi de de cei cu somn normal, apoi de cei cu somn foarte scurt şi în fine, de cei cu somn lung.
• varietatea alimentelor consumate diferea, de asemenea: cei cu somn standard aveau cea mai diversificată alimentaţie, iar cei cu somn lung – cea mai puţin variată dietă. 
• au fost identificate diferenţe între grupuri în ceea ce priveşte aportul diferiţilor nutrienţi, precum proteine, carbohidraţi, vitamine şi minerale.

Prin analiza statistică a datelor, cercetătorii au constatat că existau mai multe diferenţe de ordin alimentar între grupuri, dar că aceste diferenţe erau determinate, în mare măsură, de un mic număr de nutrienţi-cheie.

• astfel, somnul foarte scurt era asociat cu un consum mai mic de apă de la robinet, licopen (care se găseşte în roşii şi alte legume şi fructe de culoare roşie sau portocalie) şi carbohidraţi.
• somnul scurt era asociat cu un aport mai mic de vitamina C, apă, seleniu (care se găseşte în fructe oleaginoase, carne, scoici şi crustacee) şi cu un aport mai mare de luteină/zeaxantină  (care se găsesc mai ales în legumele cu frunze verzi).
• somnul lung era asociat cu un aport mai mic de teobromimă (din ceai, ciocolată), acid dodecanoic (o grăsime saturată), colină (prezentă în ouă şi mâncăruri grase) şi carbohidraţi, precum şi cu un consum mai mare de alcool.

„În ansamblu, cei care dormeau 7-8 ore pe noapte  se deosebeau, în ceea ce priveşte alimentaţia, de cei care dormeau mai mult ori mai puţin de atât. De asemenea, am descoperit că somnul cu durată scurtă şi cel cu durată lungă  sunt asociate cu o diversitate mai scăzută a alimentelor”, spune dr. Grandner.

”Ceea ce nu ştim încă este următorul lucru: dacă oamenii îşi modifică alimentaţia, ar fi capabili să îşi schimbe astfel şi regimul de somn? E un aspect pe care ar fi important să îl explorăm, de vreme ce ştim că durata mică a somnului este asociată cu creşterea în greutate şi cu diabet, obezitate şi boli cardiovasculare. De asemenea, ştim că şi oamenii care dorm prea mult suferă efecte negative asupra sănătăţii. Dacă am putea identifica acea combinaţie ideală de nutrienţi şi număr de calorii care să favorizeze somnul sănătos, atunci sistemulsanitar ar avea posibilitatea de a face un progres major în ceea ce priveşte obezitatea şi bolile cardiovasculare.”

Sursa: Science Daily