Pământul „ne coace” un nou super vulcan?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cenuşa şi gazele vulcanice produse de aceşti vulcani pot „mătura” viaţa pe distanţe inimaginabil de mari. Michael Thorne, seismolog la Universitatea din Utah explică unele dintre scenariile care ar putea produce aceste erupţii. 

Thorne foloseşte unde seismice pentru a afla ce se petrece la 3.000 de kilometri sub scoarţa Pământului, acolo unde nucleul planetei se întâlneşte cu mantaua. Dacă ne gândim că în interior Pământul arată ca un avocado, putem spune că sâmburele este nucleu şi pulpa este mantaua. 

Thorne a studiat două aglomerări de rocă situate la graniţa dintre nucleul şi mantaua Pământului. Una dintre ele este situată sub Oceanul Pacific iar cealaltă sub Africa. Chiar dacă oamenii de ştiinţă aflaseră de ele de acum 20 de ani, Thorne a fost cel care a observat ceva deosebit. 

„Cred că este primul studiu care demonstrează că aceste aglomerări se mişcă”, a declarat Thorne. 

Aglomerările se întind pe o distanţă de 4.828 kilometri şi se mişcă foarte încet. De fapt, Thorne crede că aglomeraţia aflată sub pacific este formată din două „grămezi” de rocă ce se împing una pe alta. Când ele se întâlnesc se formează o „băltoacă”. 

„Îi spunem «băltoacă» de material parţial topit. Dar trebuie să vă imaginaţi că este foarte mare. Cea pe care am descoperit-o are o magnitudine de 10 ori mai mare decât oricare alta observată până acum”, a explicat Thorne. 

Mai exact, „băltoacă” este de mărimea Floridei, iar specialistul spune că mai există şi alte astfel de „băltoace” mai mici la marginea aglomerărilor. 

Prin urmare, atunci când aceste aglomerări de rocă se împing una spre alta, „băltoacele” dintre ele sunt presate ca un balon cu apă prins între palme. 

Ar trebui să ne pese de acest proces ce are loc chiar sub noi?

Potrivit specialiştilor, există posibilitatea ca aceste „băltoace” să reprezinte un fel de rădăcină ce ar putea alimenta super vulcanii. Un astfel de exemplu este super vulcanul Yellowstone, care a erupt de 3 ori în ultimele 2 milioane de ani. 

Cu toate acestea, Thorne  susţine că acest proces interesant este destul de lent, ceea ce înseamnă că de la formarea „băltoacei” până la erupţie ar putea trece 100 de milioane de ani. 

Sursa: NPR