Home » D:News » Un cercetător român a descoperit cum putem prezice riscul de sinucidere al unei persoane printr-o analiză de sânge

Un cercetător român a descoperit cum putem prezice riscul de sinucidere al unei persoane printr-o analiză de sânge

Un cercetător român a descoperit cum putem prezice riscul de sinucidere al unei persoane printr-o analiză de sânge
Publicat: 20.08.2013
De multe ori, persoanele care intenţionează să-şi ia viaţa nu se sfătuiesc cu alte persoane şi nici nu îşi împărtăşesc gândurile. De aceea, identificarea unor metode prin care să fie prezis riscul ca cineva să dezvolte gânduri sinucigaşe ar putea ajuta la salvarea multor vieţi, dat fiind că, anual, la nivel mondial se sinucid un milion de persoane.

„Este o tragedie ce poate fi prevenită”, declară Alexander Niculescu, un psihiatru de la Universitatea Indiana din Indianapolis ce doreşte să identifice markeri biologici ai riscului de suicid.

Din cauza complexităţii creierului uman şi a inaccesibilităţii sale, eforturile de a identifica predictori ai riscului de suicid s-au concetrat mai degrabă asupra indiciilor moleculare, ce poartă numele de biomarkeri. Aceşti biomarkeri ajută la identificarea persoanelor care prezintă un risc sporit de a se sinucide. Niculescu a reuşit, alături de colegii săi, să descoperit şase biomarkeri în sânge despre care cred că pot ajuta la identificarea persoanelor ce riscă să-şi ia viaţa. Cercetarea coordonată de cercetătorul român este publicată în jurnalul Molecular Psychiatry.

Studiul efectuat de Niculescu şi colegii săi a avut patru etape distincte. Mai întâi, cercetătorii au identificat nouă bărbaţi cu tulburare bipolară dintr-un studiu efectuat la Universitatea Indiana. Cercetătorii au observat că aceşti bărbaţi, de-a lungul vizitelor efectuate la laboratorul universităţii, suferiseră o transformare: dacă la început nu aveau niciun gând de sinucidere, ei ajunseseră să obţină un scor ridicat în cadrul unui test ce identifică riscul de suicid. Cercetătorii au analizat schimbările în expresia genelor din celulele sanguine ale bărbaţilor şi au identificat mai mulţi biomarkeri-candidaţi. Ulterior, aceşti biomarkeri au fost verificaţi cu ajutorul altor cercetări mai vechi asupra genelor asociate tulburărilor mentale şi sinuciderii, efort ce a permis identificarea a 41 de biomarkeri ce prezentau cel mai mare grad de probabilitate de a fi implicaţi în riscul de sinucidere. „Funcţionează ca o clasificare a motorului de căutare Google. Biomarkerii care prezentau cele mai numeroase dovezi distincte obţineau clasificarea cea mai mare”, a explicat Niculescu pentru Nature.

Ulterior, cercetătorii au comparat rezultatele pe care le-au obţinut cu mostrele de sânge colectate de medicul legist de la nouă bărbaţi care îşi curmaseră viaţa. Acest lucru le-a permis oamenilor de ştiinţă să reducă lista biomarkerilor de la 41 la 13. Apoi, echipa coordonată de Niculescu a supus biomarkerii la mai multe teste statistice foarte stricte, în urma cărora numărul biomarkerilor despre care oamenii de ştiinţă erau convinşi că indică riscul de suicid a fost redus la 6.

Pentru a verifica dacă aceşti biomarkeri pot prezice spitalizările asociate încercărilor de sinucidere, cercetătorii au analizat date referitoare la expresia genelor colectate de la 42 de bărbaţi cu tulburare bipolară şi 46 de bărbaţi cu schizofrenie, identificând corelări cu patru dintre biomarkeri, mai ales în grupul bărbaţilor afectaţi de tulburare bipolară. Acest lucru sugerează că genele active nu sunt doar „markeri de stare”, ce indică riscul imediat, ci „markeri de trăsătură”, ce indică riscul pe termen lung. Atunci când biomarkerii au fost combinaţi cu alte măsurători clinice ale stărilro mentale, acurateţea cu care cercetătorii putea prezice rata spitalizărilor creştea de la 65% la peste 80%.

Biomarkerul cu cea mai mare putere de predicţie era codificat de gena SAT1. „Era cu mult peste ceilalţi biomarkeri”, a explicat Niculescu. „Cercetarea noastră deschide o fereastră ce ne permite să vedem fundamentul biologic a ceea ce se petrece”, a mai declarat pentru Nature cercetătorul român.

Ghanshyam Pandey, un psihiatru de la Universitatea Illinois din Chicago, afirmă că cercetarea lui Niculescu reprezintă un pas important în efortul de a identifica biomarkeri psihiatrici, însă subliniază că numărul mic de participanţi la studiu sugerează că este nevoie ca cercetarea să fie reprodusă în grupuri mult mai mari înainte ca rezultatele să poată fi folosite clinic. „Aceasta este marea provocare”, spune Pandey.

Niculescu afirmă că studiile de acest tip sunt, de regulă, efectuate pe grupuri mai mari, însă a subliniat că această cercetare a folosit numeroşi paşi riguroşi ce aveau ca scop eliminarea rezultatelor fals pozitive. Următorul pas, spune Niculescu, este analizarea nivelului acestor biomarkeri în cadrul populaţiei generale şi a altor populaţii supuse riscului de sinucidere, precum cele ce suferă de depresie, stres sau care sunt în doliu. „Sinuciderea nu este asociată doar afecţiunilor mentale. Este un comportament extrem de complex”, a concluzionat cercetătorul.

Sursa: Nature

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cercetătorii au descoperit ceva ciudat la scheletele din Danemarca
Cercetătorii au descoperit ceva ciudat la scheletele din Danemarca
Modul în care mergem dezvăluie indicii despre sănătate, constată un studiu
Modul în care mergem dezvăluie indicii despre sănătate, constată un studiu
Cum ne afectează cafeaua intestinul? Efectele băuturii consumate de milioane de oameni au fost, în sfârșit, elucidate
Cum ne afectează cafeaua intestinul? Efectele băuturii consumate de milioane de oameni au fost, în sfârșit, elucidate
Oamenii de știință au inventat un pieptene care face părul să crească mai repede
Oamenii de știință au inventat un pieptene care face părul să crească mai repede
Test de cultură generală. Cine a inventat partiturile?
Test de cultură generală. Cine a inventat partiturile?
Un sistem stelar este atât de neobișnuit încât nici măcar sute de mii de simulări nu au putut să arate cum s-a format
Un sistem stelar este atât de neobișnuit încât nici măcar sute de mii de simulări nu au putut să arate cum s-a format
Motivul simplu care demonstrează că filmările cu pterodactili care zboară deasupra Chihuahua, în Mexic, sunt false
Motivul simplu care demonstrează că filmările cu pterodactili care zboară deasupra Chihuahua, în Mexic, sunt false
Ce conține declarația comună semnată de Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping?
Ce conține declarația comună semnată de Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping?
Acord aprobat în unanimitate între Danemarca și SUA. Ce se pregătește în Groenlanda?
Acord aprobat în unanimitate între Danemarca și SUA. Ce se pregătește în Groenlanda?
Dictatorul care a rescris istoria Spaniei cu deciziile sale controversate şi abile. A fost un militar mediocru şi i-a rezistat lui Hitler
Dictatorul care a rescris istoria Spaniei cu deciziile sale controversate şi abile. A fost un militar mediocru şi i-a rezistat ...
Riscuri financiare și costuri ascunse. Ce trebuie să știe părinții despre jocurile video?
Riscuri financiare și costuri ascunse. Ce trebuie să știe părinții despre jocurile video?
Greșelile majore făcute de Guvernul britanic în timpul pandemiei de COVID-19, dezvăluite într-un nou raport
Greșelile majore făcute de Guvernul britanic în timpul pandemiei de COVID-19, dezvăluite într-un nou raport
Românii sunt europenii care călătoresc cel mai mult pe uscat, dezvăluie Eurostat
Românii sunt europenii care călătoresc cel mai mult pe uscat, dezvăluie Eurostat
Un peisaj pictat de Vincent Van Gogh înainte să moară s-a vândut la licitație cu o sumă record
Un peisaj pictat de Vincent Van Gogh înainte să moară s-a vândut la licitație cu o sumă record
O stea moartă emite semnale radio misterioase la fiecare 8 minute
O stea moartă emite semnale radio misterioase la fiecare 8 minute
Arheologii au descoperit modul în care chinezii antici preparau băuturi alcoolice
Arheologii au descoperit modul în care chinezii antici preparau băuturi alcoolice
Ce au observat oamenii de știință în cea mai veche lumină din Univers?
Ce au observat oamenii de știință în cea mai veche lumină din Univers?
Scanările cerebrale ar putea explica de ce fețele generate artificial par „hiperreale”
Scanările cerebrale ar putea explica de ce fețele generate artificial par „hiperreale”