Home » D:News » Adio jet lag? „Butonul de resetare” a ceasului nostru intern a fost descoperit de cercetătorii japonezi

Adio jet lag? „Butonul de resetare” a ceasului nostru intern a fost descoperit de cercetătorii japonezi

Adio jet lag? „Butonul de resetare” a ceasului nostru intern a fost descoperit de cercetătorii japonezi
Publicat: 05.10.2013
Sindromul decalajului orar ("jet lag") şi tensiunile cauzate de munca în schimburi pot deveni probleme de domeniul trecutului, după ce, în urma unei cercetări realizate în Japonia, s-a descoperit "butonul de resetare" a ceasului intern, informeaza BBC.

Echipa de la Universitatea din Kyoto a descoperit „butonul de resetare” a ceasului intern din interiorul creierului. Cercetarea, publicată în revista Science, a arătat că butonul poate fi folosit pentru a potrivi ceasul intern la o nouă zonă geografică, într-o singură zi. Această cercetare reprezintă un pas înainte în tratarea sindromului decalajului orar. Există mai multe ceasuri în corp şi un „ceas principal” în creier, care ajută corpul să rămână sincronizat cu lumea din jur, astfel încât oamenii devin somnoroşi pe timpul nopţii.

Toţi cei care lucrează în ture, precum şi cei care călătoresc cu avionul pe distanţe mari pot resimţi decalajul orar şi un apetit mare. Acest lucru se întâmplă din cauza ceasului intern care se dereglează şi nu mai deduce când este noapte şi când este zi. Ceasul se foloseşte de lumină pentru a ţine evidenţa timpului, dar este, în mod natural, „încăpăţânat” şi se reglează lent.

Pentru fiecare zonă orară prin care trece, corpul are nevoie de o zi întreagă pentru a-şi reveni. De exemplu, dacă o persoană zboară de la Londra la Beijing, corpul va avea nevoie de o săptămână pentru a se adapta pe deplin.

Astfel, echipa de cercetători din Japonia a venit cu o soluţie pentru a face „ceasul principal” să fie mai flexibil. Este vorba despre un grup de 10.000 de celule cerebrale, aproape de aceeaşi dimensiune ca cea a unui bob de orez, care comunică în permanenţă pentru a păstra un control asupra timpului. Cercetătorii au descoperit că dacă interfereză cu receptorii de vasopresină, desemnaţi „urechile celulelor cerebrale”, care permit creierului să menţină legătura cu celelalte celule, ceasul intern se va schimba mai repede.

Şoarecii modificaţi genetic care nu aveau receptori de vasopresină au reuşit să se adapteze într-o singură zi după ce ceasul a fost dat înapoi cu opt ore, în timp ce şoarecii normali au avut nevoie de şase zile. Când ceasul a fost dat înainte opt ore, şoarecii normali au avut nevoie de opt zile pentru a se adapta, în timp ce şoarecii fără receptori de vasopresină s-au adaptat în două zile. Aceleaşi rezultate au fost obţinute şi de şoarecii normali, după utilizarea unui medicament.

Cercetările au arătat că „jet lag-ul” cronic şi lucrul în schimburi pot creşte riscul unui individ de a dezvolta hipertensiune, obezitate şi alte afecţiuni metabolice.

Rezultatele cercetării au identificat vasospresina ca un posibil target tarapeutic pentru controlul ritmului circadian. Oamenii de ştiinţă au precizat că un medicament care să controleze ceasul intern ar putea să îmbunătăţească sănătatea celor care muncesc în schimburi.

Din punct de vedere medical, dovezile epidemiologice au arătat că persoanele care au lucrat o perioadă îndelungată în schimburi au un risc mai mare de a dezvolta anumite forme de cancer, boli cardiovasculare sau diabet zaharat.

Surse: Mediafax, BBC News

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Doi români se află printre favoriții la Nobelul pentru Literatură 2026
Doi români se află printre favoriții la Nobelul pentru Literatură 2026
Cum te afectează nervii la volan în situațiile-limită?
Cum te afectează nervii la volan în situațiile-limită?
Cea mai bună țară în care să te retragi la pensie
Cea mai bună țară în care să te retragi la pensie
Descoperirea explozivă făcută sub vulcanul Masaya
Descoperirea explozivă făcută sub vulcanul Masaya
Un val de atacuri cibernetice a lovit Japonia. Câți oameni au fost afectați?
Un val de atacuri cibernetice a lovit Japonia. Câți oameni au fost afectați?
Iată meniul care încetinește îmbătrânirea, inspirat direct din studiile științifice
Iată meniul care încetinește îmbătrânirea, inspirat direct din studiile științifice
Cine a inventat termenii „UFO” și „extraterestru”? Povestea cuvintelor folosite pentru misterele cerului
Cine a inventat termenii „UFO” și „extraterestru”? Povestea cuvintelor folosite pentru misterele cerului
Cercetătorii au descoperit o nouă cauză a hipertensiunii arteriale și o cale de a o trata
Cercetătorii au descoperit o nouă cauză a hipertensiunii arteriale și o cale de a o trata
De ce au testat oamenii de știință panouri solare colorate? Nu este vorba doar despre aspect!
De ce au testat oamenii de știință panouri solare colorate? Nu este vorba doar despre aspect!
Ce anume îi face pe oameni să nu revină într-un restaurant?
Ce anume îi face pe oameni să nu revină într-un restaurant?
Care este legătura dintre pisici și fericire?
Care este legătura dintre pisici și fericire?
Problemă importantă în sistemele de educație: care este portretul profesorului european?
Problemă importantă în sistemele de educație: care este portretul profesorului european?
Tinerii beau mai puțin, dar cei între 50 și 64 de ani beau tot mai mult
Tinerii beau mai puțin, dar cei între 50 și 64 de ani beau tot mai mult
Misterul din adâncuri: de ce Marea Neagră este unică în lume și cum o monitorizează cercetătorii?
Misterul din adâncuri: de ce Marea Neagră este unică în lume și cum o monitorizează cercetătorii?
Primul anunț al săptămânii Nobel: cine a primit Premiul Nobel pentru Medicină 2026
Primul anunț al săptămânii Nobel: cine a primit Premiul Nobel pentru Medicină 2026
Moștenim traumele strămoșilor? Unde se termină știința și începe pseudoștiința
Moștenim traumele strămoșilor? Unde se termină știința și începe pseudoștiința
Urmele biologice rămase pe avioane. Cum identifică cercetătorii păsările pentru a preveni accidentele
Urmele biologice rămase pe avioane. Cum identifică cercetătorii păsările pentru a preveni accidentele
Trei cercetători de la OpenAI, concediați pentru gestionarea necorespunzătoare a unor „informații sensibile”. Ce ar fi făcut aceștia?
Trei cercetători de la OpenAI, concediați pentru gestionarea necorespunzătoare a unor „informații sensibile”. Ce ...