Vrei să auzi mai întâi vestea bună sau pe cea rea? Iată ce ne recomandă specialiştii

Psiholoagele Angela Legg şi Kate Sweeny au descoperit că majoritatea oamenilor implicaţi în studiu (mai bine de 75%) au declarat că preferă să primească, mai întâi, vestea rea. În schimb, mesagerii au declarat că ar preferea să dea, mai întâi, vestea bună şi apoi pe cea rea. 

De asemenea, Legg şi Sweeny au studiat şi „bad news sandwich”, adică transmiterea informaţiei după modelul veste bună-veste rea-veste bună. Astfel, ei au descoperit că această strategie nu îl avantajează pe receptor, ci pe emiţător. 

• Ucraina nu era pregătită pentru o invazie pe scară largă, a recunoscut comandantul Gărzii Naționale
• Instagram va alerta părinții atunci când copiii caută „în mod repetat” anumiți termeni

„Descoperirile noastre sugerează că principalul beneficiar de pe urma strategiei bad news sandwich este cel care dă vestea, nu cel care o primeşte. Dacă eşti manager, o astfel de strategie îi poate ajuta pe oameni să se simtă mai bine, dar nu le va îmbunătăţi comportamentul”, a explicat Legg. 

Potrivit cercetării, experimentele realizate pentru a indica preferinţele privind primirea/împărtăşirea veştilor au indicat că „este important să potrivim modul în care dăm vestea cu scopul pe care îl urmărim”, a adăugat Legg. 

„Dacă eşti un medic care pune un diagnostic şi anunţă o prognoză severă,iar pacientul nu mai poate face nimic, este bine ca individul să primească mai întâi vestea rea, pentru ca apoi să folosiţi informaţii pozitive care să îl ajute să accepte situaţia. Dacă sunt lucruri pe care pacientul le poate face pentru a se trata, atunci vestea rea va fi dată ultima pentru ca apoi să îi spuneţi ce trebuie să facă pentru a se însănătoşi”. 

Modul în care dăm veştile este important nu numai în relaţia medic-pacient, ci şi în alte situaţii şi relaţii din viaţa de zi cu zi, precum cea student-profesor, angajat-angajator, parteneri romantici sau părinte-copil. 

„Rezultatele noastre sugerează că doctorii, partenerii şi profesorii din aceste exemple nu se descurcă prea bine la livrarea veştilor, deoarece ei au tendinţa de a uita pe moment ce ar vrea ei să audă dacă ar fi pacienţii, ceilalţi parteneri şi respectiv studenţii. Încercarea celui care dă veste de a amâna o experienţă neplăcută creată de împărtăşirea veştii rele, prin anunţarea, mai întâi, a informaţiei pozitive, poate face ca receptorul să devină anxios ştiind că urmează să afle ceva rău. În astfel de situaţii tensiunea poate eroda comunicarea, ceea ce duce la rezultate slabe atât pentru cel care dă vestea, cât şi pentru cel care o primeşte”, au mai explicat autoarele studiului. 

Sursa: The Blaze