O nano-substanţă descoperită din întâmplare uimeşte oamenii de ştiinţă

Aceasta este promisiunea din spatele unei descoperiri remarcabile făcute de oamenii de ştiinţă din Australia. Aceştia detaliază într-o nouă cercetare modul în care o libelulă i-a făcut să descopere o suprafaţă nano-tehnologică ce distruge fizic bacteriile.

Siliconul negru, o substanţă hidrofugă descoperită întâmplător în anii ’90 şi considerată un material semiconductor promiţător pentru panourile solare, distruge bacteriile cu ajutorul unor ace minuscule, afirmă cercetătorii australieni într-un studiu publicat în revista Nature Communications.

• Cărți scoase de pe rafturile Bibliotecii Naționale a Franței deoarece ar conține arsenic
• Amendă uriașă după o ceartă pe social media

Suprafaţa siliconului negru este acoperită cu ace minuscule de 500 de nanometri, care străpung pereţii celulari ai oricăror bacterii ce vin în contact cu acestea, informează dailymail.co.uk., care precizează că este prima oară când se descoperă că un material hidrofug are asemenea proprietăţi.

Descoperirea acestui material a fost determinată de studierea unor specii de cicade, ale căror aripi distrugeau eficient bacteria Pseudomonas aeruginosa, un agent patogen care infectează şi organismul uman, putând chiar să devină rezistent la antibiotice.

Echipa de cercetare condusă de Elena Ivanova de la Universitatea Tehnologică Swinburne din Melbourne a descoperit că răspunsul nu se afla în substanţele biochimice de pe aripi, ci în „nanotijele” cu ajutorul cărora bacteriile erau tăiate în fragmente minuscule.

Oamenii de ştiinţă au examinat ulterior nanostructurile prezente pe aripile anterioare translucide ale unei specii de libelule din Australia, cu corp roşu, Diplacodas bipunctata.

Aripile libelulei, care au ace mai mici decât ale siliconului negru – cu o înălţime de 240 de nanometri – şi materialul hidrofug au fost testate în laborator, unde s-a demonstrat că au proprietăţi puternic antibacteriene. 

Ambele suprafeţe, netede la atingere, au distrus două tipuri de bacterii, precum şi spori – învelişul protector care acoperă anumite tipuri de germeni aflaţi în stare latentă.

În timpul primelor trei ore, au fost distruse 450.000 de celule bacteriene pe centimetru pătrat, în fiecare minut. Această doză este de 810 ori mai mare decât cea minimă necesară pentru a infecta un om cu S. aureus şi de 77.400 de ori mai mare decât cea necesară pentru a infecta o persoană cu P. aeruginosa.

Deşi fabricarea siliconului negru este deocamdată costisitoare, există numeroase alte opţiuni pentru crearea unor suprafeţe care să distrugă bacteriile, au afirmat oamenii de ştiinţă australieni.

„Nanomaterialele antibacteriene sintetice care dau dovadă de o eficienţă similară pot fi fabricate pe suprafeţe mari”, au afirmat aceştia în studiu.

Surse: Mediafax, AFP