Ce făceau neanderthalienii cu rămăşiţele defuncţilor?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Această descoperire nu numai că dovedeşte existenţa îngropărilor realizate de neaderthalieni în Europa de Vest, dar arată şi că ei dădeau dovadă de o capacitate cognitivă relativ sofisticată pentru a le produce”, a declarat William Rendu, coordonatorul studiului şi cercetător în cadrul Center for International Research in the Humanities and Social Sciences (CIRHUS) din New York. 

Iniţial, descoperirea a fost realizată în 1908 în La Chapelle-aux-Saints, în sud-estul Franţei. Oasele bine conservate i-au făcut pe cercetătorii de la începutul secolului XX să presupună că site-ul a fost un loc de înmormântare creat de predecesorii omului modern. Cu toate acestea, concluziile au trezit controverse în rândul comunităţii ştiinţifice. Mai exact, scepticii susţineau că îngroparea decedaţilor nu s-a realizat intenţionat. 

În colaborare cu specialiştii din laboratorul PACEA de la Universitatea din Bordeaux şi Archéosphère, Rendu a excavat şapte alte peşteri din zonă. 

În timpul excavărilor recente, oamenii de ştiinţă au descoperit alte rămăşiţe ale neanderthalienilor (provenite de la doi copii şi un adult) alături de oase de bizoni şi ren. 

Deşi, nu au fost descoperite alte urme de unelte sau alte dovezi ale săpăturilor străvechi, analiza depresiunii în care au fost găsite rămăşiţele sugerează că nu este vorba de o trăsătură naturală a peşterii. 

Ca parte din analiză, autorii studiului au reexaminat rămăşiţele umane găsite în 1908. În contrast cu rămăşiţele animale descoperite în site, rămăşiţele neanderthalienilor prezentau câteva crăpături, dar nu au fost foarte afectate de trecerea timpului. 

„Natura relativ curată a acestor vestigii vechi de 50.000 de ani indică faptul că ele au fost acoperite imediat după moartea indivizilor, ceea ce ne face să concluzionăm că oamenii de neanderthal din această parte a Europei îşi înmormântau defuncţii. Deşi nu putem şti dacă această practică era parte a unui ritual sau dacă era doar o acţiune pragmatică, descoperirea reduce disparităţile dintre comportamentul nostru şi al lor”, a explicat Rendu.

Sursa: Science Daily