NASA a lansat un program de colaborare cu scriitorii de romane SF. Criticii acuză agenţia de „propagandă”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pasiunea pentru ştiinţă reprezintă fundamentul însuşi al literaturii ştiinţifico-fantastice – o pasiune uneori optimistă, adeseori pesimistă, dar totuşi o pasiune. S-ar putea crede că reciproca acestei teorii nu este adevărată şi că ştiinţa priveşte cu dispreţ aceste romane SF, care au adeseori la bază fapte nerealiste şi cunoştinţe aproximative.

NASA a decis însă să pună capăt acestei situaţii. Celebra agenţie spaţială americană a lansat de curând un nou proiect intitulat „NASA inspired works of fiction” (Romane de ficţiune inspirate de NASA), în colaborare cu o editură care lansează romane ştiinţifico-fantastice, Tor.

Scopul acestui program este de a-i pune în legătură pe scriitorii SF cu oamenii de ştiinţă de la NASA, pentru ca aceştia din urmă să ofere o expertiză şi să corecteze eventualele erori ale romancierilor. Niciun aport financiar nu este oferit autorilor de romane SF. Obiectivul este de a produce pur şi simplu opere literare aprobate din punct de vedere ştiinţific. O vizită la sediile NASA a fost organizată pentru scriitorii interesaţi. Anumite romane provenite din această colaborare au fost deja lansate, iar altele sunt în stadiu de proiect, vizând diverse domenii, precum exploataţiile miniere de pe asteroizi şi astrobiologia.

NASA şi cultura „pop”, un vechi mariaj

Nu este pentru prima dată când agenţia spaţială americană se asociază cu cultura populară. Specialiştii de la NASA au fost consultaţi de multe ori de producătorii unor filme precum „Armageddon – Sfârşitul lumii?”, peliculele din seria „Transformers” şi „Răzbunătorii/ The Avengers”. La sediul Cité des Sciences din Toulouse romancierii interesaţi pot să vizioneze un documentar realizat de NASA despre telescopul spaţial Hubble, narat de Leonardo DiCaprio şi produs de studiourile Warner şi IMAX.

În urmă cu doi ani, NASA i-a permis muzicianului will.i.am să devină primul artist difuzat pe Marte cu ajutorul roverului Curiosity. „O crimă pentru urechile săracilor marţieni, poate, dar mai ales o excelentă strategie publicitară, cât se poate de calculată„, afirmă autorii acestui articol apărut pe site-ul publicaţiei Le Nouvel Observateur. Agenţia spaţială americană este într-adevăr un mare specialist în comunicare, producând documentare, spoturi televizate şi mediatizându-şi extrem de bine proiectele.

Cum poate fi explicată această „febră pop?”, se întreabă autorii articolului. NASA încearcă să îşi asigure reputaţia unei instituţii transparente, difuzând la maximum astfel de informaţii, întrucât agenţia a alimentat adeseori în trecut fantasmele şi teoriile privind existenţa unui complot.

În plus, reducerile bugetare recente au redus considerabil ambiţiile instituţiei americane. Veritabilă gaură neagră din punct de vedere financiar, călătoria stelară nu mai este la modă. Comunicând însă cu frenezie cu publicul larg, agenţia americană speră să contreze această paralizie financiară, readucând în actualitate vechiul vis al cuceririi spaţiale.

Ameninţarea nu vine de la extratereştri, ci de la deficitul bugetar

Cel mai recent exemplu de colaborare între agenţia americană şi un autor de romane SF explorează tocmai această problematică. În romanul „Pillar to the Sky”, de William R. Forchsten, doi cercetători de la NASA încearcă să construiască un ascensor spaţial înalt de 37 de kilometri, însă tentativa lor se loveşte de constrângeri bugetare.

Cartea pare a fi plină de detalii tehnice extrem de precise şi de mesaje binevoitoare la adresa NASA. Anumiţi cititori au început să critice agenţia spaţială americană, acuzând-o de „propagandă”. Aceste critici au fost respinse de coordonatoarea schimburilor „scriitori-cercetători” de la NASA, Enidia Santiago-Arce, pe site-ul publicaţiei Wall Street Journal. După părerea acestei cercetătoare de la NASA, agenţia americană nu încearcă în niciun fel să îi influenţeze pe scriitori.

„Ei scriu despre ceea ce vor. Noi ne limităm la a-i pune în legătură cu oameni care deţin expertiza necesară pentru a-i ajuta ca poveştile lor ştiinţifico-fantastice să fie cât mai plauzibile”, a spus ea.

Există însă şi teama ca rigoarea acestei precizii ştiinţifice să nu afecteze frumuseţea poveştilor relatate în romanele SF, întrucât mulţi cititori apreciază mai mult un roman puţin realist, dar bine scris decât un roman care are alura unui raport ştiinţific. Aceiaşi cititori consideră că ficţiunea are nevoie de o parte importantă de imaginaţie.

Pentru moment, creativitatea romancierilor care s-au consultat cu specialiştii de la NASA nu pare să dea semne de epuizare. Astfel, un roman SF publicat recent în Statele Unite ale Americii spune povestea unui jucător de fotbal american care este în realitate un extraterestru ai cărui strămoşi au ajuns pe Terra după ce au trecut printr-o gaură neagră.

Surse: Mediafax, Nouvel Observateur