Misterele Sistemului Solar: să fie Mercur o planetă „venetică”?

Multă vreme astrofizicienii au crezut că, datorită apropierii de Soare a planetei Mercur, orice substanţe volatile ar fi trebuit să se fi evaporat de mult de pe ea, datorită temperaturilor ridicate, atunci când planeta s-a format, oadată cu întreg Sistemul Silar, acum 4,5 miliarde de ani. 

Dar această viziune s-a schimbat odată cu datele aduse de sonda Mesenger, care a survolat planeta în 2008, arătând că pe ea există depozite de cenuşă vulcanică şi cratere vulcanice. Exploziile vulcanice au  loc când materiile volatile din sol, încălzite de lava fierbinte, erup la suprafaţă.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Imagini de rezoluţie mai înaltă, obţinute de aceeaşi sondă în 2011, au fost recent analizate de cercetătorii de la Brown University din Providence,  SUA. 

Studiul mai detaliat al depozitelor de material vulcanic şi al craterelor sugerează că exploziile vulcanice au avut loc intermitent într-o perioadă situată acum 3,5-1 miliard de ani, nu atunci când s-a format planeta.

Aceste neconcordanţe ridică întrebări privind locul şi momentul când s-a format Mercur.

David Rothery de la Open University din Milton Keynes, Marea Britanie, care nu a luat parte la studiul american, a sugerat posibilitatea ca Mercur să se fi format în afara Sistemului Solar şi să fi migrat aici ulterior.

Astronomii cred că planetele gazoase gigantice precum Jupiter şi Saturn ar fi putut migra de pe orbitele lor iniţiale, în vremurile de început ale sistemului nostru solar, deci e posibil să se fi petrecut ceva asemănător şi cu Mercur.

Ideea că exploziile vulcanice au răvăşit planeta Mercur mult timp după naşterea ei contrazice şi o altă teorie privind evoluţia acestei planete: aceea că un corp ceresc de mari dimensiuni ar fi lovit-o la puţin timp după formare, distrugându-i în mare măsură scoarţa (crusta). Această teorie încearcă să explice o proprietate curioasă a lui Mercur – faptul că are o scoarţă planetară subţire şi un nucleu mare. Dar un impact de asemenea forţă ar fi dus, de asemenea, la dispariţia substanţelşor volatile; or, vulcanismul de pe Mercur arată că aceste substanţe au existat încă mult timp după naşterea planetei.

Misterul ar putea fi rezolvat prin studii viitoare efectuate cu ajutorul misiunii BepiColombo, o misiune în colaborare, la care vor participa Europa şi Japonia şi care va fi lansată în 2016, urmând să ajungă în apropierea planetei Mercur în 2024. Sonda va fi echipată cu senzori mai avansaţi, care ar putea furniza date mai precise, ajutând la clarificarea aspectelor neelucidate încă.

Sursa: New Scientist