Paralele istorice: doborârea zborului MH17 le aminteşte sud-coreenilor de tragedia provocată de sovietici în 1983

Ca şi în cazul zborului MH17, cele 269 de persoane aflate la bordul avionului Boeing 747 al companiei Korean Air Lines şi-au pierdut viaţa după ce aeronava s-a prăbuşit în Marea Japoniei.

Asemănările dintre cele două catastrofe sunt numeroase: două avioane ale unor companii asiatice doborâte de rachete militare, pentru care Moscova este considerată direct sau indirect responsabilă.

• Au trecut 100 de ani de când România a câștigat prima medalie olimpică
• China a lansat o misiune istorică pe fața nevăzută a Lunii

De asemenea, cele două catastrofe au avut loc în contextul unor tensiuni între cele două puteri, care au alimentat declaraţiile dure între cele două părţi şi au încetinit atât operaţiunile de recuperare a victimelor, cât şi ancheta privind cauzele prăbuşirii avionului.

Mai mult, într-o oarecare măsură, dramele personale ale sutelor de persoane care şi-au pierdut viaţa sau ale familiilor victimelor au trecut în plan secund, în urma intereselor geopolitice şi acuzaţiilor între cele două părţi cu privire la responsabilitatea în prăbuşirea avionului.

Ronald Reagan era în acea perioadă preşedintele Statelor Unite şi definea Uniunea Sovietică drept „Imperiul Răului”. În plus, liderul american tocmai anunţase public iniţiativa de apărare strategică, un program numit de presă „Războiul stelelor”, considerat de Moscova drept o ameninţare la adresa echilibrului nuclear între cele două superputeri.

Experţii au apreciat în acel moment că tensiunile între cele două părţi se aflau la cel mai înalt nivel de la criza rachetelor din Cuba, din 1962, ceea ce a avut fără îndoială un rol în catastrofa zborului KAL007.

Avionul Boeing 747 decolase de la New York şi urma să aterizeze la Seul, după o escală în Alaska. Desfăşurarea evenimentelor nu a fost stabilită cu exactitate, însă, potrivit informaţiilor, avionul a deviat de la ruta stabilită şi a intrat în spaţiul aerian sovietic. Anchetatorii au stabilit că devierea a avut loc accidental, în urma unei erori în funcţionarea sistemului de pilot automat.

Ronald Reagan a denunţat „masacrul”

Armata sovietică a trimis două avioane militare pentru interceptarea avionului Boeing aparţinând companiei Korean Air Lines. În 1998, pilotul unuia dintre cele două avioane, Ghenadi Osipovici, a povestit, într-un interviu, că „a observat două rânduri de hublouri luminate şi s-a întrebat dacă era un avion civil, dar nu a avut timp să se gândească”. Potrivit pilotului, cele două avioane militare au lansat tiruri de avertisment, însă fără rezultat. Ulterior, au primit ordin să doboare aparatul. „Ordinul pe care l-am primit a fost să distrug intrusul. Am îndeplinit misiunea”, a declarat Ghenadi Osipovici.

Printre pasagerii aflaţi la bordul avionului se aflau 105 cetăţeni sud-coreeni şi 62 de americani. După prăbuşirea avionului, Ronald Reagan a denunţat un „masacru” şi i-a acuzat pe sovietici de „încălcarea principiilor morale care guvernează relaţiile interumane”.

Unii experţi consideră că poziţia oficialilor americani a fost moderată în cazul catastrofei Korean Air Lines, spre deosebire de reacţia preşedintelui Barack Obama în urma prăbuşirii avionului Malaysia Airlines în estul Ucrainei, cel mai probabil doborât de o rachetă lansată dintr-o zonă controlată de separatiştii proruşi.

De altfel, răspunsul lui Ronald Reagan la prăbuşirea avionului Korean Air Lines a rămas în mare parte la stadiul declaraţiilor. El ar fi avertizat Consiliul de Securitate ONU în legătură cu o reacţie exagerată şi a declarat că „răzbunarea nu-şi are locul în acest dosar”.

În 1983, sovieticii au avut nevoie de cinci zile pentru a recunoaşte că a avionul a fost doborât, însă au susţinut ulterior ipoteza că aparatul Boeing 747 aparţinând companiei Korean Air Lines se afla într-o misiune de spionaj.

În Coreea de Sud, condusă în acel moment de un Guvern apropiat armatei, au avut loc ample manifestaţii de stradă, însă protestele au fost eclipsate de „războiul declaraţiilor” între Moscova şi Washington.

Ca şi în cazul avionului Malaysia Airlines, operaţiunile de recuperare a epavei şi victimelor au fost marcate de haos şi tensiuni, cu numeroase plângeri ale Statelor Unite la adresa sovieticilor, care au trimis nave la locul prăbuşirii avionului.

Ruşii au recunoscut de-abia după destrămarea URSS că au recuperat cutiile negre ale avionului. Potrivit unor informaţii secrete, Moscova a reţinut cutiile negre întrucât era convinsă că avionul se afla într-o misiune de spionaj. Înregistrarea conversaţiei din cabina piloţilor a susţinut însă ipoteza unei devieri accidentale în spaţiul aerian sovietic.

Surse: Mediafax, AFP