Zi mare în explorarea spaţială: sonda Rosetta încearcă să intre astăzi pe orbita cometei 67P (VIDEO)

Publicat: 06.08.2014

Pentru prima dată în istoria cercetării spaţiale, o sondă fabricată de oameni s-ar putea înscrie pe o orbită în jurul unei comete. Un nou moment istoric este aşteptat în luna noiembrie a acestui an, când robotul Philae, aflat la bordul sondei Rosetta, va coborî pe nucleul cometei, pentru a-l studia de aproape.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

După o călătorie de 10 ani, sonda spaţială Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) a început manevrele finale care o vor ajuta să se înscrie pe o orbită triunghiulară în jurul cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko. Dacă manevrele reuşesc, Rosetta va fi pimul vehicul spaţial fabricat de om care izbuteşte această performanţă.

Cometa, al cărei nucleu are o lungime de 4 km şi o ciudată formă bilobată, se deplasează cu 55.000 km/h, iar sonda trebuie să îşi ajusteze viteza pentru a se deplasa paralel cu cometa, cu o viteză relativă (faţă de nucleul cometei) de 1m/sec.

Astronomii care lucrează în cadrul misiunii trebuie să procedeze cu mare prudenţă, deoarece ştiu încă prea puţine lucruri despre cometă şi despre comportamentul acesteia.

Se crede că 67P are un câmp gravitaţional prea slab pentru a reţine sonda pe o orbită stabilă, la cca. 100 km depărtare de cometă, astfel încât Rosetta va trebui să îşi utilizeze propulsoarele pentru a corecta orbita la fiecare câteva zile.

Sonda se va roti în jururl cometei în următoarele 15 luni, studiind-o cu ajutorul mai multor instrumente de la bord.

Un pas şi mai ambiţios va fi întreprins în noiembrie, când Rosetta se va apropia şi mai mult de nucleul cometei, iar cercetătorii vor încerca să aşeze landerul Philae pe suprafaţa acestuia. După ce se se va ancora şi stabiliza cu ajutorul unor harpoane, Philae va întreprinde o serie de experimente şi măsurători, inclusiv forarea în materialul din care este alcătuit nucleul cometei.

Misiunea va contribui la sporirea considerabilă a cunoştinţelor noastre despre comete şi despre rolul lor în transportul unor substanţe care ar fi putut sta la baza apariţiei vieţii.

Datorită misiunii Rosetta, astronomii au aflat deja noutăţi incitante despre cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko; de pildă, temperatura ei este cu cca. 20 grade Celsius mai ridicată decât se aşteptau cercetătorii, ceea ce dă primele indicii despre compoziţia nucleului.

Oamenii de ştiinţă sunt acum nerăbdători să vadă primele imagini transmise de Rosetta, pe măsură ce acesta se apropie tot mai mult de ţinta misiunii.