Cum a început calendarul?

 Egiptenii din Antichitate au fost primii care au măsurat un an cu ceva exactitate. Ei ştiau că cel mai bun moment pentru plantare era după revărsarea din fiecare an a Nilului.

Preoţii lor au observat că, între revărsări, Luna răsărea de 12 ori. Aşa că au numărat 12 luni pline şi aşa şi-au dat seama când se va revărsa Nilul din nou.

• De ce ne simțim mai bine atunci când înjurăm?
• Când au început oamenii să mănânce carne pentru prima oară?

Dar aceasta nu era, totuşi, o metodă suficient de exactă. În cele din urmă, preoţii au observat că, în fiecare an, cam în timpul inundaţiei, o anumită stea foarte strălucitoare apărea chiar înainte de răsăritul soarelui. Ei au numărat zilele care au trecut până ce fenomenul s-a repetat şi au aflat că s-au adunat 365 de zile.

Acestea se întâmplau acum 6000 de ani şi până atunci nimeni nu a ştiut că un an are 365 de zile. Egiptenii au împărţit acest an în luni de câte 30 de zile fiecare, cu încă 5 zile separate la sfârşitul anului. Astfel, ei au inventat primul calendar.

În cele din urmă, calendarul nu se baza pe lună (calendar lunar), ci pe numărul de zile (365 şi un sfert) de care are nevoie Pământul pentru a înconjura soarele (calendar solar).

Sfertul de zi care rămânea în fiecare an începuse să creeze din ce în ce mai multă confuzie. Drept urmare, Iulius Cezar a decis să-l clarifice.

El a poruncit ca anul 46 i.Hr. să aibă 445 de zile pentru a „recupera” şi apoi fiecare an, începând de atunci, să aibă 365 de zile, exceptând fiecare al patrulea an. Acest al patrulea an devine an bisect, având 366 de zile, pentru a folosi fracţia rămasă din anii normali.

Dar, cu trecerea timpului, s-a constatat că Paştele şi alte zile sfinte nu picau când trebuie în anotimpuri. Prea multe zile „suplimentare” fuseseră îngrămădite.

În anul 1582, Papa Grigore al XIII-lea a decis să facă ceva în legătură cu acest aspect. El a ordonat să se scoată zece zile din anul 1582.

Şi pentru a menţine calendarul exact pentru toate timpurile, el a ordonat că anii bisecţi să fie omişi în ultimul an al fiecărui secol, cu excepţia anilor care sunt divizibili cu 400. Astfel, 1700, 1800 şi 1900 nu au fost ani bisecţi, în timp ce anul 2000, da.

Acest sistem este cunoscut drept calendarul gregorian şi acum este folosit în toată lumea pentru întrebuinţări zilnice, deşi diferite religii încă folosesc propriul calendar în scopuri religioase!