„Mormântul iluziilor germane”. Înfrângerile ruşinoase pe care nemţii le-au suferit în România în Primul Război Mondial

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cu Bucureştiul ocupat, curtea regală în exil la Iaşi, armata română, retrasă în Moldova, după înfrângerile din urma cu un an din Transilvania şi Dobrogea, trece prin transformări radicale în 1917. Este înzestrată cu armament şi tehnică de luptă modernă aduse din Franţa iar trupele sunt instruite de aproximativ 1500 de ofiţeri şi de soldaţi francezi conduşi de generalul Henry Berthelot.

În frunte cu generalul Alexandru Averescu, unul dintre cei mai buni strategi militari pe care îi aveam, armata a 2-a română a început ofensiva, în zorii zilei de 11 iulie, la Mărăşti, împotriva trupelor germane.

Luptele sunt grele, multe dintre atacuri se duc la baionetă, iar nemţii se retrag înspre munţii Vrancei, având pierderi mari.

Ofensiva este însa oprită brusc după ce armata rusă este înfrânta pe frontul din Galiţia şi Bucovina fiind nevoie de o relocare a forţelor.

Pe 24 iulie trupele germane conduse de generalul August von Mackensen trec însă la ofensiva în zona Mărăşeşti.

Armata a noua germană era poziţionată aici, pe Siret. În faţa ei erau dispuse trupele armatei a patra ruse. Copleşiţi de superioritatea adversarului, ruşii bat în retragere şi cer ajutorul românilor. Exista riscul ca linia frontului să fie spartă. Armata 1 română a intrat în luptă şi a reuşit să oprească ofensiva nemţilor spre Mărăşeşti.

Generalul Eremia Grigorescu, comandantul Armatei a I-a, nota în ordinul de zi: „Aci cunoscu generalul german Mackensen ce este înfrângerea. Mărăşeşti fu mormântul iluziilor germane.”

Cele mai dure încleştări între armata românaă şi cea germană au avut loc chiar aici, unde ulterior s-a construit Mausoleul. Dramatismul acelei bătălii, fără îndoială una dintre cele mai importante din istoria poporului român, este dat şi de bilanţul ei. Peste 21.000 de mii de soldaţi români şi-au pierdut viaţa aici, au fost răniţi sau au fost daţi dispăruţi.

La două zile de la începerea asaltului de la Mărăşeşti, germanii pornesc ofensiva şi în zona Oituz. Planul era ca frontul să fie străpuns în cele doua locuri iar armatele română şi rusă, încercuite. „Nici pe aici nu se trece” a fost deviza soldaţilor români care cu mari jertfe au reuşit să ţină piept valurilor de atacuri. Caporalul Constantin Muşat a fost dovada vie a dăruirii cu care au luptat românii. Cu o mână amputată încă din timpul ofensivei din 1916, caporalul s-a întors pe front şi pentru că nu mai putea să folosească arma arunca grenade cu braţul sănătos.

Chiar dacă armata română a obţinut aceste victorii situaţia se complica pentru ţara noastră. Rusia încheie un armistiţiu separat cu Puterile Centrale. Încercuită din toate părţile România este obligată să facă acelaşi lucru. Astfel se încheie Pacea de la Bucureşti în care ţara noastră cedează Dobrogea, este supusă economic Germaniei iar armata este demobilizată. Tratatul de pace, care nu a fost niciodată ratificat de regele Ferdinand, este denunţat câteva luni mai târziu când devenise foarte clar că aliaţii vor câştiga războiul.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 11 iulie:

1714 – Dimitrie Cantemir a fost ales membru de onoare al Academiei din BerlinDimitrie Cantemir, domn al Moldovei, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric şi scriitor, a fost ales membru de onoare al Academiei din Berlin

1780 – A apărut, în limba latină, prima gramatică a limbii române, „Elemente linguae daco-romanae sive valachicae”, de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai.

1927 – S-a născut fizicianul american Theodore Maiman care a produs primul laser în laboratoarele de cercetare Hughes din Malibu, California (d. 5 mai 2007)

1937 – A încetat din viaţă George Gershwin, compozitor, pianist şi dirijor american (n. 1898)

1989 – A murit Sir Laurence Olivier, actor şi regizor britanic (n. 1907).

2010 – A încetat din viaţă actriţa Lucia Mureşan, una dintre „vocile” emisiunii „Teleenciclopedia”. Ea a fost decan şi profesor la Facultatea de Teatru din cadrul Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti (n. 31 ianuarie 1938)