Împăratul Franz Joseph, ultimul mare principe al Transilvaniei

Franz Joseph al Austriei (în română Francisc Iosif I, în germană Franz Josef I, în maghiară Ferenc József I, în cehă František Josef I, în croată Franjo Josip I, în italiană Francesco Giuseppe I), (n. 18 august 1830, Viena – d. 21 noiembrie 1916, Viena) a fost un împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei şi Boemiei, rege al Croaţiei, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbia etc. din 1848 până în 1916.

• Un sit funerar, vechi de 4.000 de ani, rescrie istoria Epocii Bronzului
• Care a fost cea mai lungă migrație preistorică a omenirii? Distanța parcursă este uimitoare!

Domnia sa de 68 de ani a fost a treia ca lungime dintre domniile din Europa, după cea a regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei şi a principelui Johann al II-lea al Liechtensteinului.

La începutul domniei sale, Franz Joseph a fost consiliat de noul prim-ministru, Felix Schwarzenberg, care l-a îndrumat spre recâştigarea puterii monarhice absolutiste şi spre obţinerea unei poziţii de forţă în politica externă. Campanii militare au fost necesare împotriva maghiarilor, care s-au răzvrătit împotriva autorităţii centrale Habsburg în numele libertăţile lor antice. Franz Josef a abolit constituţia din 1849 şi şi-a mărit atribuţiile guvernamentale în 1852.

După 1850, Franz Joseph a trebuit să accepte eşecurile politicii externe austriece: Războiul Crimeii şi ruptura de Rusia precum şi războiul cu Sardinia din 1859, împotriva Casei de Savoia şi a lui Napoleon al III-lea, când a fost învins în vestita bătălie de la Solferino.

Regresul a continuat cu înfrângerea din războiul austro-prusac din 1866, care a dus la constituirea statului dualist austro-ungar în 1867.

Franz Joseph a iniţiat modernizarea Vienei prin demolarea fortificaţiilor vechii cetăţi şi construirea celebrului bulevard Ringstrasse pe terenul eliberat.

Între 1848 şi 1867 Franz Joseph a fost ultima persoană care a ocupat funcţia de mare principe al Transilvaniei.

În data de 27 septembrie 1896 a inaugurat la Orşova (pe atunci în Austro-Ungaria), împreună cu regii Carol I al României şi Alexandru I al Serbiei, canalul navigabil de la Porţile de Fier. În aceeaşi zi a început o vizită oficială de trei zile în Regatul României.

La 24 aprilie 1854, la Viena, s-a căsătorit cu prinţesa bavareză Elisabeta de Wittelsbach (Sisi), verişoara sa, care avea doar 16 ani. Sisi este foarte populară în toată Europa pînă în ziua de azi. Căsnicia lor n-a fost una fericită. Sisi nu s-a adaptat niciodată rigorii vieţii de la curte şi întotdeauna a avut neînţelegeri cu familia regală. Împărăteasa era o călătoare pasionată şi rareori era văzută la Viena.

În 1885 Franz Joseph a întâlnit-o pe Katharina Schratt, actriţă care i-a devenit metresă. Relaţia lor a durat până la sfârşitul vieţii sale şi a fost tolerată de Sisi. Franz Joseph a construit vila Schratt în Bad Ischl pentru ea, şi de asemenea, i-a dăruit un mic palat în Viena.

Descoperă îţi prezintă semnificaţiile istorice pentru ziua de 18 august:

1503 – A încetat din viaţă papa Alexandru al VI-lea, (numele laic Rodrigo de Borja).

1750 – S-a născut compozitorul Antonio Salieri, îndrumător al lui Beethoven, Schubert şi Liszt (d.1825)

1850 – A murit scriitorul francez Honoré de Balzac: „În căutarea absolutului”, „Moş Goriot”, „Eugénie Grandet”, „Iluzii pierdute” (n. 20 mai 1799).

1883 – S-a născut dr. Mihai Ciuc, bacteriolog, imunolog şi epidemiolog, discipol al dr. Ioan Cantacuzino; membru al delegaţiei române la Conferinţa de pace de la Paris (d. 1969).

1936 – A fost asasinat, în timpul Războiului Civil din Spania, scriitorul Federico Garcia Lorca (n. 5 iunie 1898).

1973 – O echipa de arheologi americani a descoperit, în timpul unor cercetări efectuate în Grecia, dovada că începutul navigaţiei s-ar plasa acum aproape 10.000 de ani.

1998 – A încetat din viaţă Iosif Sava, muzicolog, realizator de emisiuni radio şi de televiziune (n. 15 februarie 1933).

2008 – Preşedintele pakistanez, Pervez Musharaf, a demisionat în urma presiunilor făcute de opoziţie.