Carl Zeiss, fostul ucenic care a făcut istorie

Carl Zeiss a fost al cincilea născut dintr-o familie cu 12 copii, din care doar şase au rămas în viaţă. Printre strămoşii lui se numără o serie de jurişti şi teologi sau personalităţi precum Christiane Vulpius, soţia lui Goethe, sau poetul Jean Paul.

• Cine este omul care ne-a arătat că Sistemul Solar este mai complex decât credeam. Unul dintre…
• Thomas Vaughan și piatra filosofală: cum un filosof și disident al epocii Cromwell a provocat știința…

Interesul lui pentru tehnică, matematică şi mecanică a crescut, motiv pentru care s-a înscris la Universitatea de Matematică din Jena, pe care a absolvit-o în 1834. A lucrat apoi ca ucenic timp de patru ani la Dr. Friedrich Korner, care producea în atelierul lui ustensile pentru Goethe. Între 1838 şi 1845 a făcut mai multe călătorii de afaceri, a participat la cursuri de politehnică şi a lucrat în mai multe ateliere şi fabrici din Stuttgart, Darmstadt, Viena şi Berlin şi a devenit interesat de optică.

În Viena, a participat la un curs de mecanică pe care l-a absolvit cu brio, iar în 1846 Zeiss a deschis un atelier de optică în Jena. La început, făcea designul, construia şi repara toate instrumentele de unul singur, dar vindea şi telescoape, microscoape, termometre şi alte instrumente. În 1847, s-a concentrat pe producţia de microscoape.

Afacerea mergea bine, iar el a reuşit să angajeze primul asistent, pe ucenicul August Löber, care a primit ulterior o parte din profitul firmei. Până în 1861, Zeiss a devenit producătorul celor mai bune instrumente ştiinţifice din Germania cu circa 20 de angajaţi. În atelierul lui, acorda atenţie calităţii şi preciziei, iar microscoapele făcute de angajaţii lui care nu îndeplineau standardele de calitate ale lui Zeiss erau distruse.

Citeşte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 3 decembrie:

1596 – S-a născut Niccolo Amati, cel mai cunoscut membru al celebrei familii de lutieri Amati din Cremona; a fost maestrul lui Antonio Stradivari şi al lui Giuseppe Guarneri. A construit mai mult de 1 000 de instrumente din care au rămas circa 650 (m. 12 aprilie 1684).

1838 – S-a născut Cleveland Abbe, fondatorul serviciului meteorologic al SUA (m. 28 octombrie 1916).

1854 – A încetat din viaţă Johann Eckermann, poet şi memorialist, bun prieten cu Goethe, secretarul personal al acestuia („Convorbiri cu Goethe în ultimii ani ai vieţii lui”) (n. 21 septembrie 1792).

1861 – Alexandru Ioan Cuza anunţă, cu prilejul deschiderii Camerelor, că „Înalta Poartă, precum şi toate Puterile Garante” recunosc Unirea Principatelor.

1880 – Prinţul Ferdinand de Hohenzollern, nepot de frate al lui Carol I, este desemnat moştenitor prezumtiv al tronului României.

1894 – A încetat din viaţă scriitorul Robert Louis Stevenson („Comoara din insulă”), (n. 13 noiembrie 1850).

1898 – S-a născut Karl Gunnar Myrdal, economist şi politician, laureat al Premiului Nobel pentru Economie pe anul 1974 (m. 17 mai 1987).

1901 – S-a înfiinţat societatea „Tinerimea artistică” de către pictorii Ştefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Gheorghe Petraşcu ş.a.; gruparea milita pentru o artă realistă, pentru subiecte luate din viaţa ţăranilor, a oamenilor de rând.

1905 – S-a născut Attila Jozsef, unul dintre cei mai mari poeţi ai Ungariei („Cerşetorul frumuseţii”, „Rău mă doare”), (m. 1937).

1919 – A murit pictorul impresionoist francez Pierre-Auguste Renoir (n. 25 februarie 1841).

1920 – Geneva: Este semnat Protocolul privind constituirea Curţii Permanente de Justiţie Internaţională cu sediul la Haga.

1934 – A fost înfiinţat Spitalul de Urgenţă, actualul Spital de Urgenţă Floreasca.

1954 – A încetat din viaţă Maria Ventura, actriţă de teatru, societară a Comediei Franceze; a fost protagonista unor filme mute franceze realizate de Victorin Jasset -„Herodiada”, Alberto Capellani – „Mizerabilii” (n. 13 iulie 1886).

1967 – A avut loc prima operaţie de transplant de inimă, efectuată de Dr. Cristian Barnard, în Africa de Sud.

1991 – A încetat din viaţă Petre Ţuţea, filosof înzestrat cu talentul oralităţii; a fost deţinut politic între anii 1948–1953 şi 1956–1964 (scrieri: „Omul – Tratat de antropologie creştină”, “Între Dumnezeu şi neamul meu”, “Bătrâneţea şi alte scrieri filosofice”) (n. 1901).

1995 – A încetat din viaţă actorul şi regizorul Aleksandr Kaidanovski (n. 23 iulie 1946).

2008 – Bombele cu fragmentare au fost declarate oficial ilegale. Circa 100 de ţări s-au reunit pentru a semna un tratat ce interzice bombele cu fragmentare, devastatoare pentru civili.