Cum să-ţi ceri scuze corect. Oamenii de ştiinţă dezvăluie cele şase TRUCURI pentru a spune frumos că-ţi pare rău – VIDEO

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oamenii de ştiinţă au descoperit şase elemente cheie care fac scuzele mai semnificative. Două dintre aceste elemente sunt indispensabile pentru ca o persoană să ne ierte.

„Scuzele într-adevăr îşi fac lucrul, dar ar trebui să vă asiguraţi că aţi folosit cât mai multe dintre cele şase componente cheie”, a declarat Roy Lewicki, de la Colegiul Fisher al Univesităţii de Stat din Ohio (SUA).

Echipa a realizat două studii pentru a cerceta modul în care 755 de oameni au reacţionat la scuzele care conţineau de la 1 la toate cele 6 elemente componente.

Lista include urmotoarele elementelor cheie pentru scuzele perfecte :

– Exprimarea regretului,

– Explicaţia a ce a mers prost,

– Recunoaşterea responsabilităţii,

– Declaraţia de pocăinţă/ vinovăţie,

– Oferta de reparaţie a situaţiei,

– şi cererea de iertare.

Echipa afirmă că folosirea fiecărui punct de pe listă asigură recâştigarea încrederii pe care este posibil să o fi pierdut.

Însă există situaţii când ”vinovatul” e limitat de timp şi spaţiu, dar are nevoie să concilieze relaţia imediat. În astfel de cazuri, cercetătorii spun că există două elemente care sunt cele mai importate pentru cel care trebuie să accepte scuzele.

„Descoperirile noastre au arătat că cea mai importantă componentă este recunoaşterea responsabilităţii. Spune că este vina ta şi că ai făcut o greşeală”, afirmă  Lewicki.

Al doilea element cel mai important este ofertă de reparaţie a situaţiei.

„Dacă vei spune: ”Voi repara ceea ce este greşit”, demonstrează că te angajezi să iei măsuri pentru a anula prejudiciul”, explică cercetătorul.

Următoarele trei elemente au ocupat toate locul al treilea din perspectiva eficienţei: expresie de regret, explicaţia a ce a mers prost şi declaraţia de pocăinţă.

Şi componenta finală, potrivit cercetătorilor, este cererea de iertare, care poate fi şi omisă fiindcă este evidentă.

Prima parte a studiului a implicat 333 de participanţi adulţi. Fiecare voluntar a citit un scenariu fictiv în care ar fi fost managerul departamentului de contabilitate, care angaja un nou salariat. Potenţialul angajat a depus o declaraţie fiscală incorectă la locul de muncă anterior, care subevalua veniturile câştigului de capital a unui client. Atunci când era întrebat despre această greşeală, candidatul îşi cerea scuze.

Scuza participanţilor conţinea una, trei sau toate cele şase componente necesare. Apoi au fost rugaţi să evalueze pe o scală de la 1 (deloc) la 5 (foarte) cât de eficientă, credibilă şi adecvată a fost declaraţia de cerere a scuzelor.

Cea de a doua parte a studiului a inclus 422 de studenţi care au citit acelaşi scenariu din primul studiu. Dar, în loc să li se spună ce componente conţine scuza, grupul a citit scuze reale.

”Rezultatele din ambele studii nu erau identice, dar au fost foarte asemănătoare”, afirmă Lewicki.

Ambele studii au demonstrat că cu cât mai multe componente esenţiale conţine scuza, cu atât mai eficient este evaluată.  Iar cererea de iertare a fost văzută ca fiind cea mai puţin importantă din toate elementele.

În general, participanţii au fost mai puţin susceptibili să accepte scuzele solicitantului care a arătat o lipsă de integritate, decât cel care a arătat o lipsă de competenţă. La fel de importante sunt şi emoţia pe care o transmite şi inflexiunile vocale din timpul când solicitantul îşi cere scuze.

În mod clar, cercetătorii au punctat contactul vizual şi cea mai adecvată expresie de sinceritate. Potrivit oamenilor de ştiinţă, scuzele se recomandă să fie cerute faţă-n faţă.

Sursa: Mail Online

Vă recomandăm şi următoarele articole: