O explozie produsă în urmă cu 6 milioane de ani a dus la formarea unui nor imens de gaz în zona Căii Lactee

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Conform unui nou studiu, în urmă cu aproximativ 6 milioane de ani, Sagittarius A*, gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee, a explodat, ducând la formarea unei bule de gaz cu un diametru de circa 20.000 de ani-lumină. Echipa de cercetare americano-italiană care a făcut această descoperire susţine că rezultatul obţinut ar putea soluţiona problema ,,materiei lipsă” din galaxia noastră. 

Se presupune că materia vizibilă din interiorul Căii Lactee (cea care formează planetele, stelele şi alte obiecte cosmice din galaxie) are o masă totală mai mare de 150-300 de miliarde de ori decât cea a Soarelui. Acestei mase i se adaugă cea a gazelor, prafului cosmic şi ale stelelor din galaxia noastră, însumând aproximativ 65 de miliarde de mase solare. Restul masei Căii Lactee este constituită de cea a gazelor din interiorul şi vecinătatea acesteia. 

,,Ne-am jucat de-a v-aţi ascunselea cu spaţiul cosmic. Ne-am întrebat: unde s-ar putea ascunde acea masă lipsă? În acest sens, am studiat arhivele cu observaţii realizate cu ajutorul navetei spaţiale XMM-Newton şi am constatat că masa lipsă este cea a unui nor cu o temperatură de câteva milioane de grade Celsius ce străbate galaxia noastră. Acel nor absoarbe radiaţiile X emise de surse exterioare”, susţine coordonatorul proiectului de cercetare, astrofizicianul Fabrizio Nicastro (Centrul pentru Astrofizică Harvard-Smithsonian). 

Oamenii de ştiinţă spun că găurile negre nu absorb toată materia care se află în apropierea lor, ci o parte din aceasta este încălzită de forţele gravitaţionale, ajungând să declanşeze vânturi care se pot propaga pe tot cuprinsul Căii Lactee. În timpul unui asemenea proces s-a format norul de gaze a cărui vârstă specialiştii au estimat-o la circa 6 milioane de ani. Teoria privind formarea norului de gaze a fost confirmată de prezenţa lui Saggitarius A* în zona centrală a corpului gazos. 

,,Diferitele aspecte ale dovezii pe care am obţinut-o se completează unele pe celelalte. Faza activă pe care am identificat-o a durat între 4 şi 8 milioane de ani, ceea ce înseamnă că este rezonabil pentru un quasar”, a adăugat unul dintre coautorii studiului, cercetătorul Martin Elvis (Centrul pentru Astrofizică Harvard-Smithsonian). 

Experţii susţin că observaţiile viitoare ar putea furniza mai multe informaţii despre modul în care norul gazos s-a format. Mai mult decât atât, specialiştii se aşpteaptă să găsească noi indicii referitoare la ultimele momente de activitate a găurii negre supermasiev Sagittarius A*. 

Sursa: iflscience.com

Vă mai recomandăm şi: O stea magnetică pune în dificultate teoria găurilor negre

                                             A fost fotografiat vântul generat de o gaură neagră

                                             Universul nostru se află într-o gaură neagră?