Un fizician reputat demonstrează că Nobelul pentru Fizică din 2015 a fost acordat GREŞIT

În 2015, premiul Nobel pentru fizică a fost acordat pentru ,,descoperirea oscilaţiilor neutrinilor prin intermediul cărora este dovedit faptul că neutrinii au masă”.

Raportul nu susţine că deţinătorii premiului nu îl meritau sau că cercetarea a fost greşită, fizicianul susţine că modul în care comisia a interpretat descoperirea este greşit. Premiul a fost acordat pentru cercetarea neutrinilor, particule ,,fantomă’ care apar în urma interacţiunii nucleare, precum cele din centrul Soarelui. 

• Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
• Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un…

Acestea sunt descrise ca particule ,,fantomă” deoarece rareori interacţionează cu materia. Singurul mod prin care cercetătorii pot detecta prezenţa neutrinelor este prin interacţiunea lor cu forţele slabe subatomice şi gravitaţia, prin utilizarea detectorilor precum Super-Kamiokande, detectorul de particule din Japonia sau Sudbury Netrino Observatory (SNO) din Canada.

Experţii au descoperit că există trei tipuri de neutrini – electronic, miuonic şi taonic. Un neutrin poate deveni electronic sau taonic , acest proces este denumit oscilaţie.  Detectorul Super-K,  care poate detecta doar neutrinii miuonici  generaţi de razele cosmice care lovesc atmosfera Pământului, a dezvăluit că Pământul este lovit de mult mai mulţi neutrini la suprafaţa atmosferei decât în interiorul acesteia.  Acest fenomen sugerează că neutrinii oscilau în timp ce pătrundeau în atmosferă deoarece detectorul Super-K nu îi mai putea detecta. 

Echipa a utilizat detectorului SNO în 2001 şi 2002 pentru observarea neutrinmelectronilor din Soare. Una dintre tehnicile lor putea detecta doar neutrin electronii, iar o altă metodă putea detecta toate cele trei tipuri.  Rezultatele au dovedit că momentul în care neutrin electroni atingeau Pământul, doar 34% din ei rămâneau neutrin electronii, ceea ce înseamnă că pe parcurs îşi schimbau forma. 

Comitelul Nobel a interpretat aceste rezultate ca fiind dovada că neutrinii pot oscila în timp ce călătoresc şi în cele din urmă aceştia au masă.

Fizicianul Alexei Smirnov din cadrul Institutului Max Planck pentru Fizică Nucleară din Germania susţine în lucrarea sa că membrii comitetului au utilizat greşit cuvântul ,,oscilaţie”.   Acesta crede că echipa din Japonia a dovedit cu succes acţiunea oscilaţiei, dar echipa care a utilizat detectorul SNO a dovedit  ce se petrece cu neutrinii de pe Soare, o schimbare mult mai subtilă. 

Smirnov consideră că neutrinii de pe Soare îşi schmbă tipul, dar nu prin intermediul oscilaţiilor, după cum au înţeles membrii comitetului Nobel. 

Sursa: Science Alert

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: