NOBEL 2015 FIZICĂ. Cercetătorii Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald, recompensaţi cu prestigiosul premiu

Cercetătorii japonez Takaaki Kajita şi canadian Arthur B. McDonald au primit premiul Nobel pentru fizică pentru contribuţiile lor semnificative în ceea ce priveşte experimentele care au demonstrat că particulele neutrino îşi modifică identităţile, metamorfoză care implică faptul că acestea au masă.

Potrivit Comitetului Nobel, această descoperire a schimbat felul în care oamenii înţeleg procesele ce au loc la cele mai mici niveluri ale materiei şi care se pot dovedi cruciale pentru înţelegerea Universului.

• Deutsche Welle, una dintre cele mai mari organizații media din Germania, declarată „indezirabilă” de către Rusia
• „Rușii nu își numără morții, dar numără fiecare dolar”, a transmis Volodimir Zelenski

La începutul anilor 2000, Takaaki Kajita a anunţat că a descoperit faptul că particulele neutrino din atmosferă îşi schimbă identităţile – alternând între două forme – în drumul lor către detectorul Super-Kamiokande din Japonia.

Între timp, mai mulţi cercetători din Canada, coordonaţi de Arthur B. McDonald, au demonstrat că particulele neutrino provenind de la Soare nu dispar în drumul lor spre Pământ. În schimb, ele au fost captate sub o altă identitate atunci când au ajuns la Observatorul Sudbury pentru Particule Neutrino.

Pentru fizica particulelor, aceasta a fost o descoperire istorică. Modelul Standard din fizica particulelor, ce explică funcţionarea materiei la cele mai mici niveluri ale sale, s-a dovedit unul de succes, rezistând în faţa tuturor provocărilor experimentale de a-i descifra natura, realizate în ultimii 20 de ani. Totuşi, întrucât acest model necesită ca particulele neutrino să nu aibă masă, noile observaţii au arătat în mod clar că Modelul Standard nu reprezintă teoria completă a constituenţilor fundamentali ai Universului.

Descoperirea recompensată cu premiul Nobel pentru fizică în acest an oferă oamenilor de ştiinţă o privire mult mai pătrunzătoare în universul ascuns al particulelor neutrino. După fotoni, particulele ce alcătuiesc lumina, particulele neutrino sunt cele mai numeroase din întregul Cosmos. Pământul este constant „bombardat” cu particule neutrino.

Multe particule neutrino sunt create în reacţiile ce au loc între radiaţia cosmică şi atmosfera Pământului. Celelalte sunt produse în reacţiile nucleare din centrul Soarelui. Mii de miliarde de particule neutrino trec prin corpurile noastre în fiecare secundă. Aproape nimic nu poate să le oprească trecerea: neutrinii sunt cele mai eluzive particule elementare din natură.

În prezent, experimentele continuă şi o intensă activitate de cercetare ştiinţifică are loc în multe laboratoare ale lumii, cu scopul de a capta particule neutrino şi de a le examina proprietăţile. Noi descoperiri ce vizează cele mai ascunse secrete ale lor sunt aşteptate să fie anunţate în curând şi vor schimba felul în care oamenii înţeleg în prezent istoria, structura şi soarta Universului.

Takaaki Kajita s-a născut în 1959, în localitatea Higashimatsuyama din Japonia, şi a obţinut doctoratul în 1986, la Universitatea din Tokyo. În prezent, cercetătorul nipon este director al Institutului de Cercetări în domeniul Radiaţiei Cosmice din Tokyo şi profesor la Universitatea Kashiwa din Tokyo.

Arhur B. McDonald, născut în 1943, în localitatea Sydny din Canada, a obţinut doctoratul în 1969, la California Institute of Technology din Pasadena, California. Savantul canadian este în prezent profesor emerit la Universitatea Queen’s din Kingston, Canada.

Anul trecut, premiul Nobel pentru fizică le-a fost atribuit cercetătorilor japonezi Isamu Akasaki, Hiroshi Amano şi Shuji Nakamura, pentru „inventarea diodelor cu emisie de lumină albastră care au permis dezvoltarea unor surse de lumină albă, puternice şi economice”, potrivit motivaţiei Academiei suedeze.

Sezonul Nobel a debutat luni, când cercetătorii William C. Campbell, Satoshi Ōmura şi Youyou Tu au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină pe 2015. William C. Campbell (Irlanda) şi Satoshi Ōmura (Japonia) au primit acest prestigios premiu pentru descoperirile privind o nouă terapie împotriva infecţiilor cauzate de viermi cilindrici, în timp ce Youyou Tu (China) a fost premiată pentru descoperirile ei privind o nouă terapie împotriva malariei.

Sezonul Nobel 2015 va continua, miercuri, cu premiul pentru chimie.

Joi, va fi anunţat câştigătorul premiului Nobel pentru literatură.

Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 12 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 850.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.