Acceptarea premiului „Mihai Eminescu” de către scriitorul Mircea Cărtărescu a generat multe controverse

Premierea lui Mircea Cărtărescu este justificată de valoarea operei sale poetice dar, contextualizată, ea a născut numeroase comentarii.

Iată contextul: pentru ediţia din anul 2015, Mircea Cărtărescu a fost nominalizat pentru prima oară la Premiul Eminescu. La acea ediţie, însă, premiul i-a revenit, lui Gabriel Chifu, lucru straniu, cel puţin dintr-un punct de vedere: Cărtărescu era, la vremea aceea, propunerea României pentru Premiul Nobel pentru literatură, propunere făcută de Uniunea Scriitorilor din România, al cărei preşedinte era, ca şi acum, Nicolae Manolescu. Acelaşi Nicolae Manolescu era (şi este şi acum) preşedintele juriului care acordă Premiile Eminescu. Aşadar, Manolescu, în calitate de preşedinte al USR a susţinut candidatura unui autor român la Nobelul literar, iar în calitate de preşedinte al juriului Premiului Eminescu, nu l-a considerat, pe acelaşi autor, demn de o distincţie literară acordată la Botoşani.

• De ce nu avem iubire în viața noastră? Cum o putem avea? Cum o putem păstra?
• Clinica chirurgicală romană din Rimini. Descoperirea medicinei antice

În anul următor, Mircea Cărtărescu a fost propus pentru a doua oară la Premiul Eminescu, dar a refuzat nominalizarea. „M-am recuzat din lista nominalizaţilor pentru premiul Mihai Eminescu de la Botoşani”, anunţa Mircea Cărtărescu pe pagina sa de Facebook, fără să ofere alte amănunte.

Anul acesta, Cărtărescu a fost din nou nominalizat, a acceptat nominalizarea şi a primit premiul.

Ceremonia de decernare a avut loc la 15 ianuarie, la Botoşani.

Cu doar câteva zile înainte, la 11 ianuarie, un nou lot de scriitori fuseseră excluşi din USR, cu unanimitate de voturi, în cadrul unei şedinţe extraordinare a Consiliului Uniunii Scriitorilor din România convocate şi prezidate de N. Manolescu: Catia Maxim, Mugur Grosu, Radu Aldulescu, Dinu Adam, Ioan Vieru şi Adrian Lustig. De remarcat faptul că poetul Ioan Vieru mai fusese exclus o dată din Uniune, în anul 2013. După doi ani de procese, instanţa de judecată a hotărât că excluderea a fost abuzivă, a anulat-o şi a obligat USR să-l reprimească pe Ioan Vieru în rândurile sale. Astfel stând lucrurile, Ioan Vieru a devenit primul scriitor din istorie care a fost exclus de două ori din USR.

Noul lot de contestatari ai lui Manolescu care au fost excluşi din USR s-au adaugat primului lot, exclus în 2016. Primul lot: Ioana Crăciunescu, Dan Iancu, Florin Iaru, Cosmin Perţa, Valeriu Mircea Popa, Cristian Tiberiu Popescu, Octavian Soviany, Adrian Suciu, Cristian Teodorescu, Paul Vinicius, Daniel Vorona.

După al doilea val de excluderi, scriitorii Radu Vancu şi Dan Lungu au iniţiat o scrisoare deschisă, semnată de „300 de scriitori, traducători, jurnalişti, profesori, editori, librari, istorici, muzeografi, cititori în sensul cel mai larg şi mai bun al cuvântului” prin care protestează împotriva excluderilor abuzive din Uniunea Scriitorilor şi solicită demisia membrilor USR care le-au pus în practică.

Tot în semn de protest, scriitorul nemţean Vasile Baghiu a demisionat individual din USR, iar un grup de şapte autori (Ştefan Baghiu, Paul Cernat, Bogdan Creţu, Alex Goldiş, Ştefan Manasia, Andrei Terian şi Dragoş Varga) au demisionat în bloc din USR, semnalând „abuzurile recente ale conducerii Uniunii Scriitorilor din România: activarea şi exercitarea frecventă a unor mecanisme de represiune şi de şantaj, menite să reducă la tăcere vocile care îndrăznesc să exprime puncte de vedere diferite de acela oficial; încurajarea unui sistem de recompense clientelare, în detrimentul criteriului valorii literare; lipsa transparenţei decizionale, a soluţiilor reformatoare şi a disponibilităţii pentru dialog.”

Sesizând faptul că în PEN Club România (organizaţie internaţională care îşi propune să apere libertatea de expresie) sunt membri şi scriitori care fac parte din Consiliul Uniunii Scriitorilor din România (cel care a votat excluderile, la recomandarea unei aşa-zise Comisii de Monitorizare, Suspendare şi Excludere) Magda Cârneci, preşedinta PEN Club România a transmis public următorul mesaj: „Consiliul director al PEN România ia act cu îngrijorare de continuarea conflictului dintre conducerea Uniunii Scriitorilor din Romania (USR) şi gruparea «Uniunea Scriitorilor din România» din 2016, conflict soldat cu excluderea recentă a altor câtorva scriitori din USR. PEN România nu intervine în deciziile interne ale USR, dar atrage atenţia că hotărârile privindu-i pe membri trebuie luate în aşa fel încât să prezerve libertatea de expresie şi lupta deschisă de idei. PEN România îi invită pe acei scriitori – care sunt membri în «Comisia de Monitorizare, Suspendare şi Excludere» a USR, dar sunt şi membri în PEN – să reflecteze asupra incompatibilităţii dintre acţiunile lor de monitori/cenzori în USR şi principiile toleranţei şi ale deschiderii spre dialog specifice PEN.”

După primirea premiului de la Botoşani, Mircea Cărtărescu a postat pe pagina sa de Facebook: „Mulţumesc membrilor juriului care mi-a acordat Premiul Naţional de Poezie «Mihai Eminescu» şi municipalităţii Botoşanilor. Mulţumesc, de asemenea, celor ce-au înţeles că acceptarea de mine a acestui premiu n-are nicio legătură cu scandalul din jurul Uniunii Scriitorilor, că ea nu legitimează pe nimeni şi nu spală imaginea nimănui. Premiul «Eminescu» pentru poezie e un proiect cultural vechi şi de prestigiu, pe care eu îl văd deasupra agitaţiei lumii literare. Orice astfel de proiect merită să meargă înainte, chiar şi după deraieri triste, pentru că altfel cei care pierd sunt poeţii şi poezia.”

Comentariile pe marginea acceptării premiului Eminescu de către Mircea Cărtărescu continuă. Un lucru este cert: era normal ca Mircea Cărtărescu să primescă Premiul Naţional pentru Poezie Mihai Eminescu. Însă acum trei ani.

Sursa: Mediafax

Vă recomandăm şi următoarele articole:

Cărţile anului 2016: Utopia Solenoid a lui Cărtărescu şi demitologizările lui Boia şi Mihăieş

Ce şanse are Cărtărescu să primească Nobelul pentru literatură anul acesta. El, Umberto Eco şi Salman Rushdie au aceeaşi cotă la pariuri

Aron Pumnul, profesorul care i-a marcat tinereţea lui Mihai Eminescu. A fost urmărit de autorităţile maghiare

Eminescu – moartea misterioasa a unui geniu