Au fost filmaţi doi pui de leneşi care par să poarte o conversaţie – VIDEO

Sanctuarul pentru Leneşi funcţionează ca un centru de salvare din 1997. Leneşii sunt salvaţi şi reabilitaţi în Costa Rica şi eliberaţi apoi în sălbăticie, relatează Mediafax.

Cercetătorii care se ocupă de leneşi pleadează, de asemenea, pentru conservarea habitatului natural al leneşului, şi anume pădurea tropicală din Costa Rica.

• Ultima rudă a păsării dodo, observată într-o pădure tropicală îndepărtată din Samoa
• Raritate: au fost filmate molii hrănindu-se cu lacrimi de elan

Urmăriţi videoclipul în care apar micile vieţuitoare aici:

Ce sunt leneşii?

Leneşii sunt mamifere placentare care vieţuiesc în America de Sud şi Centrală şi aparţin subordinului Folivora. Leneşii au mărimi cuprinse între jumătate de metru şi 1,7 metri. Se pot clasifica în două genuri: leneşii cu trei degete (Bradypus, Bradypodidae) şi leneşii cu două degete (Choloepus, Megalonychidae).

Leneşii se hrănesc în general cu frunze, muguri şi lăstari în principal din copacii de genul Cecropia. S-a remarcat că unii leneşi în mod ocazional îşi completează dieta cu insecte, reptile mici sau păsări. Frunzele cu care se alimentează le oferă puţini nutrienţi şi energie şi se digeră în timp îndelungat. Din această cauză leneşii au stomacuri mari, lente, compartimentate, în care convieţuiesc bacterii simbiotice care descompun frunzele tari. Digestia poate dura chiar mai mult de o lună până la completa finalizare.

Leneşii sunt perfect adaptaţi stilului de viaţă arboricol. Au gheare puternice ce le permit o bună căţărare pe ramuri. Pe sol se deplasează cu greutate şi viteză foarte redusă, de unde şi denumirea de leneşi. Sunt buni înotători.

Principalii duşmani ai leneşilor sunt oamenii, care îi consumă pentru carnea gustoasă, moale ce este considerată o delicatesă. Alţi prădători sunt şerpii, jaguarii sau acvilele harpia.

Ghearele puternice şi tăioase pot fi folosite ca arme împotriva prădătorilor. De asemenea, în blana leneşilor trăiesc alge albastre-verzi şi alge verzi Chlorophyta, care îi dau blănii o culoare verzuie. Aceasta, asociată cu mediul lor de viaţă arboricol, le conferă un bun camuflaj.

Fun Fact: Megatherium a fost un „leneş uriaş” (Folivora) de mărimea unui elefant care a trăit în perioada glaciară până la sfârşitul pleistocenului pe teritoriul Americii de Sud. Animalul atingea o lungime de 6 m, având o greutate de câteva tone. Fiind cea mai mare specie de „animal leneş”. Spre deosebire de „leneşul” de azi care duce o viaţă arboricolă, Meghterium ducea o viaţă pedestră pe sol.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cel mai drăguţ loc din lume: creşa pentru leneşi (VIDEO)

Mister dezlegat: de ce merg leneşii la toaletă o dată la trei săptămâni?

Filmare inedită: cum arată o găleată plină cu leneşi? (VIDEO)

Bizarii „leneşi de apă”: oamenii de ştiinţă descifrează secretele unor creaturi misterioase