Unul dintre marile mistere privind populaţia de pe Insula Paştelui a fost rezolvat după aproape 400 de ani

Conform unei ipoteze, comunitatea înfloritoare a fost martoră a schimbărilor ecologice şi a conflictelor interne care au dus la decăderea  populaţiei.

Insula Paştelui, cunoscută şi cu denumirea de Rapa Nui de către localnici, a reprezentat un mister din momentul în care a fost descoperită de către europeni în 1722. Science Daily notează că primii vizitatori ai insulei au estimat că în zonă se aflau între 1.500 şi 3.000 de locuitori, ceea ce părea ciudat în comparaţie cu cele 900 de statui gigantice amplasate în jurul insulei. 

• Legendele uitate care au modelat miturile arturiene: Iosif din Arimateea și primii Vânători ai Graalului
• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma

În cadrul unui nou studiu publicat în jurnalul Frontiers in Ecology and Evolution, specialiştii speră să dezvăluie misterul prin prezentarea unei estimări cât mai exacte a populaţiei susţinute de resursele insulei Paştelui. 

”Deşi se află într-o zonă complet izolată, locuitorii de pe Insula Paştelui au creat o structură socială complexă şi aceste opere de artă,  înaintea apariţiei unei schimbări dramatice,” a declarat Dr. Cedric Puleston, principalul autor al studiului din cadrul Universităţii California. ”Am încercat să rezolvăm această piesă de puzzle, pentru a ne da seama de numărul maxim al populaţiei înaintea decăderii. Se pare că pe insulă au trăit 17.500 de persoane în momentul apogeului,” adaugă el. 

Dovezile arheologice anteriore prezintă faptul că indigenii ajungeau la 1.500, 3.000 de indivizi în secolul XVIII. Însă, numărul populaţiei de pe Insula Paştelui rămâne şi în prezent o controversă. În afară de conflictele interne, decăderea populaţiei a fost pusă şi pe seama ”ecocidului” în timpul căruia resursele insulei au fost consumate în totalitate de locuitori, astfel că viaţa nu a mai putut fi susţinută de resursele din zonă. 

Puleston şi colegii săi au examinat potenţialul agriculturii de pe insulă înainte de apariţia acestui eveniment, pentru a calcula câţi locuitori putea susţine insula. ”Am examinat hărţi detaliate, probe de sol, am amplasat staţii meteo şi am utilizat modele ale populaţiei pentru a estima producţia de cartof dulce,” a declarat Puleston. 

Echipa a descoperit că pe 19% din insulă se cultivau cartofi dulci, fiind principala sursă de hrană.  Prin intermediul datelor privind rata natalităţii şi cea a mortalităţii la diferite vârste în funcţie de existenţa hranei, cercetătorii au calculat numărul populaţiei pe care producţia l-ar fi putut susţine.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: