Descoperire uimitoare a psihologilor: activităţile cerebrale ale unui bebeluş şi ale unui adult se sincronizează atunci când se privesc în ochi

În cadrul cercetării, specialiştii au efectuat două experimente, scrie Science News.

În primul, echipa a folosit aparatură EEG (electroencefalografie) care monitorizează activitatea cerebrală pe 17 copii cu vârste de doar opt luni. Aceştia au vizionat un video în care un membru al echipei, echipat şi el cu aparatură EEG, cânta un cântec de leagăn în timp ce se uita fix la copil, către el dar cu capul la un unghi de 20 de grade sau atunci când se uita în altă direcţie.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

Atunci când cercetătorul se uita la copil (fix la acesta sau cu capul uşor în altă direcţie), creierii copiilor au răspuns, prezentând tipare de activitate care începeau să semene cu cele ale cercetătorului.

Al doilea experiment a dus experimentarea în viaţa reală. Acelaşi cercetător din video a stat lângă 19 copii diferiţi, iar din nou toţi purtau electrozii aparaturii EEG pentru a înregistra activitatea creierului. Contactul vizual din viaţa reală a dus la sincronizarea undelor cerebrale, lucru similar cu ceea ce s-a observat în primul experiment. Atunci când ochii se întâlnesc, activitatea cerebrală se sincronizează, iar atunci când privirile nu se întâlnesc, tiparele activităţii cerebrale nu se potriveau.

În această a doua fază a studiului, sincronizarea se petrecea undeva la mijloc: când privirile se întâlneau, undele cerebrale ale creierului deveneau mai mult ca cele ale cercetătorului, iar cele ale cercetătorului deveneau mai mult ca cele ale bebeluşului.

Descoperirea „furnizează noi indicii cu privire la abilitatea bebeluşilor de a rezona cu îngrijitorii adulţi”, a precizat Victoria Leong, cercetătoare la Cambridge şi autoarea acestui studiu.

Nu este primul studiu de acest gen, alte cercetări au ajuns la concluzia că există acest fenomen de sincronizare a undelor cerebrale între diferite persoane, atunci când se privesc în ochi şi/sau ajung la o înţelegere.

Sincronizarea activităţii cerebrale nu este singurul rezultat al noului studiu. Atunci când cercetătorul se uita la bebeluşi, aceştia scoteau mai multe sunete, iar acestea păreau să facă undele cerebrale dintre cercetător şi bebeluş mai asemănătoare.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Premieră medicală: doi bebeluşi au fost trataţi de cancer cu ajutorul unor celule modificate genetic

Cum ne manipulează bebeluşii: copiii foarte mici pot plânge „prefăcut”, afirmă un specialist

Cum învaţă bebeluşii sensul cuvintelor

Cum ştiu bebeluşii să se ghideze spre mameloane pentru a se hrăni, la doar câteva minute de la naştere?