Creşterea salinităţii Mării Negre ar putea provoca alunecări de teren submarin

Hidraţii de metan, care au aspectul şi consistenţa gheţii, se găsesc în sedimente marine şi servesc drept ciment. „Dacă acestea nu mai sunt stabile, sedimentul poate să piardă coeziunea şi să coboare pe pante pentru a da naştere unei alunecări de teren subacvatice”, explică Stéphan Ker, co-autor al acestui studiu şi cercetător în domeniul geologiei marine la Institutul Francez de Cercetări pentru Exploatarea Mării (Ifremer).

 

Sub efectul sării, aceşti hidraţi disociază şi eliberează metan în coloana de apă, apoi potenţial în atmosferă, subliniază cercetătorul, care reaminteşte că metanul este un gaz cu efect puternic de seră, de 25 de ori mai mare decât dioxidul de carbon, în cauză în încălzirea globală.

 

Acest fenomen este specific Mării Negre datorită schimbării salinităţii apelor sale de-a lungul mileniilor. „Până acum 9000 de ani, Marea Neagră era un lac de apă dulce, dar, după contactul cu Marea Mediterană, concentraţia de sare a crescut şi de 2000 de ani ea perturbă compoziţia sedimentelor”, explică Stéphan Ker.

 

Citeşte continuarea pe Rador.