Conform ştiinţei, nu trebuie să îţi ignori instinctul. Senzaţia de ”gut feeling” este mai mult decât o simplă zicală

„Neuroştiinţa de la baza acestui ‘gut feeling’ a evoluat mult în timpul vieţii mele”, a precizat Linda Rinaman, autoarea studiului publicat recent.

Premiza de bază nu este deloc nouă – de un secol există indicii conform cărora sistemul digestiv are o influenţă extrem de mare asupra diverselor procese care în mod normal ar depăşi atribuţiile sale. Astfel, şi cu ajutorul noului studiu, se poate spune că sistemul digestiv are o relaţie complicată cu sistemul nervos în ceea ce priveşte părţile emoţionale, scrie Science Alert.

• André-Marie Ampère, unul dintre fondatorii științei electromagnetismului clasic
• Hans Christian Orsted, pionierul electromagnetismului

O legătură cauzală a fost însă dificil de depistat, deşi este clar că există o „conversaţie” intensă între creier şi intestine. Până la urmă, suprafaţa intestinelor are o arie mai mare ca toată pielea, deci necesită multă atenţie.

Împreună cu colegul său James Maniscalco, de la Universitatea Illinois din Chicago, Rinaman a dorit să depisteze calea inversă, adică modul în care intestinele influenţează creierul sau comportamentul, ajutând astfel la luarea deciziilor.

Cercetătorii au sugerat că tractul gastrointestinal poate „pune frânele” în comportamentul de recompnsare care pot întări acţiunile care duc la evitarea anumitor acţiuni. Acest proces are sens la multe animale; răspunsul la ceea ce punem în stomac şi intestine poate constitui un semnal care poate salva viaţa individului.

„Ştim că legătura intestine-creier este foarte similară între multe specii de mamifere – de la şoareci şi oameni”, a precizat Rinaman.

Spre deosebire de şoareci, oamenii sunt consideraţi mai complecşi, cu o abilitate de a aplica raţiunea şi comunicarea interpersonală pentru a evalua pericolele.

Dacă intestinele influenţează luarea deciziilor, cunoaşterea graniţei unde influenţa intestinelor se termină şi unde încep procesele cognitive este extrem de importantă.

„Dovezile arată că prin modificarea dietei, poate şi prin consumarea probioticelor, se poate influenţa dispoziţia şi comportamentul”, a precizat Rinaman. „Dar cum funcţionează acesta? Implică microbii din intestine şi modurile în care aceste bacterii trimit semnale înapoi la creier? Acest domeniu de cercetare a explodat în ultimii ani, iar astăzi sunt mai multe întrebări decât răspunsuri”.

Noul studiu nu reprezintă o mare descoperire, ci un compediu de alte studii care indică faptul că gândim oarecum şi cu intestinele, deschizând calea unor noi descoperiri care pot merge într-un detaliu mai mare.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cum funcţionează sistemul digestiv şi care sunt bolile frecvente

Trei alimente care ajută la îmbunătăţirea digestiei

Bacteriile din sistemul digestiv stabilesc riscul de îngrăşare. Iată ce trebuie să mănânci pentru a reduce riscul

S-a descoperit ”viaţa secretă a neuronilor”! CREIERUL nostru este mult mai PERFORMANT decât s-a crezut până acum