Decizia Guvernului privind termenele de restituire a donaţiilor pentru „Cuminţenia Pământului”

Guvernul României a adoptat o Ordonanţă de urgenţă privind prorogarea unor termene. În prezent, procedura de restituire a donaţiilor pentru „Cuminţenia Pământului” trebuia să fie finalizată la data de 31 decembrie 2018, conform prevederilor OUG nr. 117/2017, scrie Mediafax.

Restituirea donaţiilor este o operaţiune amplă şi complexă. Aceasta presupune implicarea, alături de Ministerul Culturii şi Identităţii Nationale (MCIN), a unor persoane juridice de drept privat cu sau fără scop lucrativ cu care instituţia a încheiat contracte pentru a sprijini colectarea fondurilor, în numele şi pe seama sa, după cum arată prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016. Aşadar, apare necesitatea prorogării termenului legal instituit, care să permită continuarea restituirii donaţiilor şi în 2019, în vederea protejării intereselor tuturor cetăţenilor care s-au implicat în campania de donaţie.

• Ziua în care s-a deschis oficial cel mai vechi muzeu din România
• Ziua în care accesul la informaţie nu a mai depins de avere

„În lipsa acestor măsuri legislative luate în regim de urgenţă, impuse de o situaţie extraordinară, imprevizibilă, ar fi existat pericolul de a nu putea fi finalizată în totalitate returnarea donaţiilor şi, astfel, în consecinţă, pericolul de a fi prejudiciaţi donatorii. Nu ne puteam permite aşa ceva”, a explicat ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer-Daniel Breaz.

Aşadar, termenul prevăzut la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2017 privind stabilirea măsurilor în vederea asigurării mecanismelor şi a resurselor financiare necesare returnării donaţiilor colectate pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 1043 din 29 decembrie 2017, se prorogă până la data de 31 decembrie 2019.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a restituit, până acum, suma de 359.473 lei din totalul încasat prin contul deschis la Trezoreria Statului de 370.811 lei.

În vederea protejării intereselor tuturor cetăţenilor care s-au implicat în campania de donaţie, MCIN va continua întâlnirile de lucru şi colaborarea cu toate instituţiile de credit implicate în acţiunea de restituire a donaţiilor efectuate pentru achiziţionarea sculpturii „Cuminţenia Pământului”, se arată în acelaşi comunicat.

În cadrul campaniei de donaţii din  2016, s-au strâns peste un milion de euro de la peste 100.000 de donatori ce urmau să fie utilizaţi pentru achiziţia operei lui Constantin Brâncuşi. În cadrul campaniei de susţinere a subscripţiei naţionale, lansată oficial în luna mai 2016 de Guvernul Cioloş şi Ministerul Culturii, ar fi urmat să fie strânsă suma de şase milioane de euro.

Preţul pentru achiziţia operei „Cuminţenia Pământului”, negociat de Ministerul Culturii din vremea Guvernului Cioloş şi actualii proprietari ai sculpturii, moştenitorii inginerului Gheorghe Romaşcu, era stabilit la 11 milioane de euro. Suma de cinci milioane de euro ar fi trebuit să fie alocată de Guvern, urmând ca restul de şase milioane de euro să fie din colectă publică. În cele din urmă, tranzacţia nu a mai avut loc, iar banii urmau să fie returnaţi celor care au făcut donaţii pentru opera de artă, până la sfârşitul acestui an, potrivit unei hotărâri de Guvern aprobate pe 23 mai.

„Cuminţenia Pământului” a fost realizată în 1907, alături de opere precum „Sărutul” şi „Rugăciunea”. Operele fac parte din cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

„Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911, chiar de la artist, de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă. A fost retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), a fost evaluată la suma de 20 de milioane de euro. Se întâmpla în septembrie 2014, când a fost pusă în vânzare. Atunci, Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.