Proiectul „Patrimoniu pentru următorul secol” arată că tinerii nu ştiu ce este un obiect de patrimoniu

Proiectul cultural „Patrimoniu pentru următorul secol”, o campanie de conştientizare şi educare care are în vedere nevoia de protejare a patrimoniului cultural naţional şi a combaterii vandalismului asupra monumentelor istorice, adresată în principal tinerilor şi bazată pe rezultatele unui studiu sociologic privind atitudinile acestora faţă de patrimoniul naţional, a fost lansat miercuri, la The Ark, în Bucureşti, potrivit Mediafax.

 

„Există patrimoniu care ar trebui să primească nu numai vizitatori, ci şi atenţie”, a precizat Carmen Croitoru, managerul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, în deschiderea evenimentului.

 

40% dintre tinerii chestionaţi nu au ştiut să spună la ce se referă conceptul de obiectiv de patrimoniu, dar nu mai puţin de 70% au spus că, în ultimul an, au vizitat un asemenea monument.

 

Procentul este dublu faţă de cel obţinut în studiile care privesc populaţia adultă, au notat iniţiatorii demersului, potrivit Andei Becuţ, care a coordonat echipa de cercetare.

 

„Ca subcategorie a tinerilor, adolescenţii (14 – 18 ani) se remarcă prin valori şi practici diferite de celelalte grupe de vârstă, prin probleme cu care se confruntă în perioada de tranziţie de la copilărie la maturitate. Dilemele identitare, de statut social, problemele de imagine şi respect în cadrul grupului de apartenenţă, de independenţă sau distanţă faţă de autoritate (părinţi, profesori, reprezentanţi ai instituţiilor) sunt exemple de provocări pe care adolescenţii le au de trecut în perioada de maturizare şi integrare în societate ca cetăţeni activi şi responsabili”, au mai spus realizatorii proiectului.

 

Campania foloseşte instrumente de educaţie alternativă precum realitatea augmentată, noile tehnologii şi forme de media, instrumentele digitale de educaţie interactivă şi arta digitală şi se adresează în primul rând tinerilor.

 

„Relaţia tinerilor adolescenţi cu valorile şi normele sociale este una de negociere permanentă, iar influenţa mediului în care trăiesc, a persoanelor cu care interacţionează este mult mai mare decât în cazul altor categorii de vârstă”, menţionează autorii studiului.

 

Aşadar, studiul porneşte de la ideea că, în esenţă, cultura tinerilor se defineşte prin formele de consum şi producţie culturală.

 

„Tensiunea dintre vechi şi nou, dintre trecut şi prezent se manifestă cu cea mai mare intensitate la vârsta adolescenţei. În dorinţa lor de afirmare a propriei personalităţi, de respingere a modelelor impuse, de manifestare a creativităţii şi a maximului de potenţial intelectual şi artistic, tinerii adolescenţi sunt predispuşi spre o negare şi respingere rapidă şi din reflex a tot ce este vechi şi spre o acceptare la fel de rapidă şi uneori neproblematică a ceea ce este nou”, mai prezintă iniţiatorii proiectului.

 

„Patrimoniu pentru următorul secol” este iniţiat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, cu finanţare de la Guvernul României, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în cadrul programului de proiecte, manifestări şi acţiuni dedicate Centenarului Marii Uniri (1918 – 2018) şi Primului Război Mondial.

 

În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele studiului de cercetare şi instrumentele de educaţie alternativă dezvoltate în proiect, dar şi o aplicaţie mobilă care foloseşte realitatea augmentată, o platformă digitală şi manualul interactiv de învăţare despre patrimoniu, dar şi o serie de scurte documentare care prezintă felul în care comunităţile au influenţat, pozitiv sau negativ, starea unor clădiri monument din România.

 

Documentele vor fi disponibile gratuit pe platforma online patrimoniu100.ro.