”Devoratorul”, creatura din cea mai veche incantaţie în aramaică

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Descoperită în august 2017, în cadrul unei mici încăperi considerate de specialişti ca fiind un altar, incantaţia este inscripţionată pe un recipient din piatră. Conform Live Science, incantaţia ar fi fost scrisă de un bărbat ce practica magia şi care era denumit „Rahim fiul lui Shadadan”.

Incantaţia descrie existenţa unei creaturi ameninţătoare numită „devoratorul”. Se pare că sângele creaturii era utilizat pentru tratarea unei persoane ce suferera de „focul” devoratorului, afirmă Madadh Richey din cadrul Universităţii din Chicago. Nu se ştie exact dacă sângele era oferit persoanei afectate în cadrul unei poţiuni ce trebuia înghiţită sau dacă era corpul bolnavului cu ea.

Alături de incantaţie se află şi mai multe creaturi ilustrate, precum cea a unui miriapod, a unui scorpion şi a unui peşte. Se pare că vasul pe care se află inscripţia ar fi fost utilizat iniţial pentru depozitarea machiajului, afirmă Virginia Hermann, codirectoarea echipei de specialişti ce a realizat descoperirea din Zincirli, Turcia.

Ce este „devoratorul”?

Ilustraţia sugerează că „devoratorul” ar fi fost de fapt un scorpion, iar „focul” ar fi putut fi o referinţă a durerii provocate de înţepătura creaturii. Pentru specialiştii ce au analizat acest sit arheologic, scorpionii chiar au reprezentat o problemă. „A trebuit să ne verificăm mereu pantofii şi genţile”, a declarat Virginia Hermann.

Analizele asupra scrierii arată că ar fi fost realizată între 850 î.Hr şi 800 î.Hr, susţine Richey, ce a adăugat că aceasta ar putea fi cea mai veche incantaţie în aramaică descoperită până acum.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Textul de pe un papirus străvechi egiptean a fost descifrat. Este o ”vrajă” a dragostei

Magia şi vrăjitoria la români

Un manuscris antic egiptean a fost descifrat. Conţine o referire stranie la „Cristos cel viu”

Foiţe de aur cu vrăji de acum 2.000 de ani. ”Este o descoperire foarte importantă”