Importanţa legănării în timpul somnului, scoasă la iveală

„A avea un somn bun înseamnă a adormi rapid şi a rămâne adormit pe tot parcursul nopţii”, a precizat Laurence Bayer de la Universitatea Geneva, Elveţia. „Voluntarii noştri – chiar dacă aveau un somn sănătos – au adormit mai rapid atunci când au fost legănaţi şi au avut perioade mai lungi de somn adânc care sunt asociate cu riscuri mai mici de trezire în timpul nopţii. Am arătat astfel că legănarea este bună pentru somn”, a adăugat cercetătorul.

În noul studiu, Bayer şi colega sa, Sophie Schwartz de la aceeaşi universitate, au dorit să determine efectele legănatului asupra somnului şi undele cerebrale asociate cu acesta, scrie Science Daily.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

Astfel, experţii au recrutat 18 adulţi tineri sănătoşi pentru a fi monitorizaţi în laborator. Prima noapte a fost dedicată acomodării. Apoi au mai stat două nopţi – una în care au dormit într-un pat legănat, iar alta când au dormit în acelaşi pat, dar fără mişcările de legănare. 

Datele au arătat că participanţii au adormit mai rapid atunci când au fost legănaţi. Odată adormiţi, au petrecut mai mult timp în NREM (non-rapid eye movement), au dormit mai adânc şi s-au trezit de mai puţine ori.

Testele de memorie au arătat şi îmbunătăţiri ale funcţiei cognitive atunci când dormeau legănaţi. De asemenea, cercetătorii au observat că mişcările patului ajută la sincronizarea activităţii neurale cu reţele thalamo-corticale din creier, care joacă un rol important în odihnă şi în consolidarea memoriei.

Alt studiu a fost efectuat pe şoareci de către Paul Franken şi echipa sa de la Universitatea Lausanne din Elveţia, arătând aceleaşi efecte ca la oameni, cu excepţia că şoarecii nu au dormit mai adânc.

Cercetătorii au suspectat că efectele legănatului sunt legate de stimularea ritmică a sistemului vestibular, sistemul care contribuie la echilibru şi la orientarea spaţială. Pentru a explora această noţiune la şoareci, savanţii au studiat animalele ale căror sisteme vestibulare au fost tulburate de organe otolitice găsite în urechi. Studiile acestora arată că şoarecii care nu au organe otolitice funcţionale nu au avut efectele benefice ale legănatului din timpul somnului.

Luate împreună, cele două studii „oferă noi indicii cu privire la mecanismele de la baza efectelor legănatului asupra somnului”, au scris Bayer şi Perrault. Descoperirile pot fi relevante pentru dezvoltarea unor noi abordări pentru tratarea pacienţilor cu insomnie şi schimbări de stare de spirit, dar şi pentru bătrâni, care suferă frecvent de probleme cu memoria şi somnul.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Dormi şase ore sau mai puţin pe noapte? Efectele ciudate pe care le resimte corpul

Somnul îndelungat poate creşte riscul apariţiei bolilor cardiovasculare şi chiar al decesului

Ce spunem când vorbim în timpul somnului?

De ce este atât de greu să dormim într-un loc nou?