Fosile descoperite în Belize prezintă ultimul an din viaţa leneşului uriaş

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Dintele, parţial fosilizat, al creaturii conţine suficient ţesut pentru a putea fi analizat cu izotopi de carbon şi oxigen pentru a determina ce a mâncat în ultimul an din viaţa sa.

Informaţiile obţinute de specialişti prezintă şi climatul din regiune, din perioada respectivă. „Am început studiul cu ajutorul izotopilor pentru a determina mediul în care aceste mamifere uriaşe au dispărut pentru a face loc apariţiei oamenilor. În cadrul procesului am descoperit ce parte a dintelui este propice pentru analize”, a declarat absolventul Universităţii din Ilinois, Jean T. Larmon, ce a condus cercetarea alături de profesorii de antropologie Lisa Lucero şi Stanley Ambrose, scrie Phys.

• Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii
• Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic

Rezultatele „se adăugă dovezilor anterioare conform cărora mulţi factori, alături de schimbările climatice, au contribuit la dispariţia megafaunei în Americi”, a declarat Lucero. „Unul dintre aceşti factori ar putea fi apariţia oamenilor în zonă acum 12.000-13.000 de ani”, a mai explicat el.

Dinţii leneşilor gigant descoperiţi anterior diferă de cei ai altor mamifere masive, precum mamuţii ce au dispărut în urmă cu 14.000-10.000 de ani. „Dinţii leneşilor uriaşi nu au smalţ, ce este utilizat deseori pentru determinarea alimentaţiei pe care a avut-o un mamifer”, a declarat Larmon.

Prin intermediul microscopiei catodoluminescente, specialiştii au descoperit ortodentină intactă. „Acest lucru ne-a permis să observăm modificările alimentare ale leneşilor din diferite anotimpuri şi tipuri climatice pentru prima dată. De asemenea, ţesutul ne-a permis datarea cu radiocarbon”, a afirmat Larmon.

Rezultatele au arătat că leneşii uriaşi au trăit într-o perioadă secetoasă, ce a durat câteva luni. De asemenea, creatura a trăit în savană şi a consumat o varietate de plante.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Primii oameni au coexistat 25.000 de ani alături de megafauna din Australia. Continentul a început să fie populat în urmă cu 65.000 de ani

”Uriaşii” planetei sunt în pericol de dispariţie din cauza activităţii oamenilor

Verdict: crimă! Oamenii au distrus megafauna

După 12.000 de ani, planeta încă suferă din cauza dispariţiei megafaunei