Şcoala din care s-au eliminat toate cărţile sexiste şi marcate de stereotipuri

Secţia pentru copii mici a bibliotecii instituţiei educaţionale, care deţine aproximativ 600 de opere, a fost folosită de organizaţia Associació Espai i Lleure în cadrul unui proiect dedicat evidenţierii conţinutului sexist. Specialiştii au studiat personajele din fiecare carte şi acţiunile şi rolurile pe care le au. Ei au descoperit că 30% dintre lucrări erau extrem de sexiste, conţineau stereotipuri puternice şi, în opinia lor, nu aveau valoare pedagogică.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Printre lucrările criticate de asociaţie s-au numărat mai multe versiuni ale poveştilor cu Scufiţa Roşie şi cu Sfântul Gheorghe. Cele din urmă sunt o lectură populară pe 23 aprilie, ziua sfântului, cunoscută în Catalonia ca Diada de Sant Jordi. Cărţile au fost eliminate, iar versiunile cu mai puţine stereotipuri au rămas pe rafturi.

Potrivit Associació Espai i Lleure, copii mici care văd portrete pline de stereotipuri cu privire la relaţii şi comportamente în cărţile citite vor considera că aceste atitudini sunt normale. Anna Tutzó, unul dintre părinţii aflaţi în echipa de cercetare, a declarat pentru publicaţia El Pais că, deşi societatea se schimbă, iar oamenii devin din ce în ce mai conştienţi de problemele de gen, evoluţia nu este reflectată în poveşti. „Caracterul masculin este asociat cu competitivitatea şi curajul şi în situaţii violente, chiar dacă este vorba doar de mici farse, băiatul acţionează împotriva fetei”, spune Tutzó. Aceasta afirmă că acest tip de poveşti arată cine poate fi violent şi împotriva cui.

Alte instituţii de învăţământ din Barcelona au decis să acorde o mai mare atenţie conţinutul cărţilor din propriile biblioteci. Şcoala Montseny plănueşte să elimine cărţile pe care le consideră a fi sexiste, iar asociaţia părinţilor de la şcoala Fort Pienc a înfiinţat o comisie dedicată egalităţii de gen, care să studieze cărţile.

„Tipurile de cărţi pe care le citesc copii sunt foarte importante, deoarece operele tradiţionale imită stereotipurile de gen, şi este bine să avem lucrări care sparg aceste norme”, a spus Estel Clusella, lider al asociaţei părinţilor de la Fort Pienc. „La vârsta de cinci ani, copiii au stabilit deja rolurile de gen, ei ştiu ce înseamnă să fi băiat sau să fi fată. Aşa că este esenţial să lucrăm cu o perspectivă de gen încă de la o vârstă fragedă.”, a continuat aceasta.

Şcoala Tàber va analiza, în continuare, cărţile dedicate claselor primare. Reprezentanţii organizaţiei Associació Espai i Lleure au afirmat că vor aborda diferit lucrările de la această categorie, deoarece copiii mai mari sunt capabili de analiză critică şi de a reflecta asupra stereotipurilor. „În primii ani, copiii absorb totul din jurul lor, fapt ce permite normalizarea stereotipurilor sexiste”, a declarat Tutzó pentru El Pais. „Elevii de şcoală primară (cu vârste cuprinse între şase şi 12 ani] au, totuşi, o gândire critică mai dezvoltată, iar cărţile pot fi folosite ca o oportunitate de a învăţa, ca ei să poată recunoască elementele sexiste.”, a continuat aceasta.