30 de izvoare folosite la sate ca sursă de apă, monitorizate din septembrie

Cercetătorii Institutului de Speologie „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca încep, în premieră, în luna septembrie, un proiect de monitorizare a 30 de izvoare de pe teritoriul României, pentru stabilirea factorilor de risc biologic în localităţi din mediul rural neracordate la reţeaua de apă.

• „Podcast cu Prioritate” #89 by ProMotor debutează în 2026 cu Mihai Comșiț, coordonatorul echipei BlueStreamline Formula…
• Locurile din casă unde suntem cel mai expuși la microplastice cancerigene

Directorul de proiect Oana Moldovan a declarat, luni, că EUROSTAT arăta în 2018 că doar 63,7% din populaţia României era conectată la o reţea de apă potabilă, unul dintre scopurile proiectului fiind de a identifica care este situaţia din prezent, în teren.

„Institutul de Speologie al Academiei Române – filiala Cluj-Napoca este promotor al proiectului , finanţat din fonduri SEE, care urmăreşte, începând cu luna septembrie, monitorizarea din punct de vedere biologic, microbiologic, fizico-chimic, radon şi pentru izotopi stabili a unor surse de apă folosite de comunităţi rurale, adică a 30 de izvoare din zonele calcaroase de pe teritoriul României, pentru stabilirea factorilor de risc. Acestea vor fi supuse unor minuţioase analize microbiologice, dar şi de altă natură, care urmăresc să stabilească calitatea unor surse de apă folosite de populaţia din mediul rural. Cercetarea are ca scop monitorizarea multidisciplinară a izvoarelor folosite de comunităţi rurale din diferite regiuni ale României, care nu sunt incluse în reţeaua naţională de apă potabilă, precum şi dezvoltarea unei metode moderne de monitorizare bazată pe tehnici moleculare. EUROSTAT arăta în 2018 că doar 63,7% din populaţia României era conectată la reţeaua de apă potabilă iar unul dintre scopurile proiectuluie este şi acela de a identifica care este situaţia din prezent, în teren”, a spus Moldovan.

Potrivit acesteia, proiectul, în premieră naţională, a pornit de la ideea lipsei alimentării cu apă în România, în unele zone rurale unde nu există reţea de apă la care să fie conectaţi locuitorii.

„Noi, totuşi, am fost în teren pentru identificarea surselor şi credem că acest procent de 63,7 % este de fapt mult mai mare, deoarece în ultimii doi ani, prin programe europene, multe localităţi s-au conectat la reţeaua de apă. Noi am mers către surse din care oamenii se alimentează cu apă şi care nu sunt monitorizate de agenţiile de apă, surse pentru care nu există un control al calităţii apei”, a explicat Moldovan.

O altă problemă pe care o ridică specialiştii implicaţi în proiect este aceea că autorităţile competente nu folosesc metode de monitorizare microbiologică moderne, astfel că aceştia recomandă o actualizare a metodelor de monitorizare microbiologică la nivelul descoperirilor ştiinţifice şi tehnologice de astăzi, care permit o analiză mult mai detaliată şi, implicit, o scădere a riscurilor.

„Niciunde nu se face o monitorizare riguroasă. Metodele de monitorizare microbiologică, sunt, totuşi, destul de simple şi învechite faţă de ce se poate face în ziua de azi. Această situaţie se întâlneşte nu doar în România, ci şi în Europa, astfel că nu există siguranţă pentru populaţie”, a mai spus cercetătorul clujean.

Responsabilul de proiect Horia Banciu de la Universitatea ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca a declarat, la rândul său, că nivelul de sensibilitate al metodelor microbiologice nu este foarte mare, astfel încât pot exista diverse cauze prin care apar anumiţi microbi patogeni în apă sub limita de detecţie pentru metodele folosite in prezent.

„Se pot contamina surse de apă fără să se ştie. Se poate spune , dar tu de fapt nu ai aplicat nişte metode moderne care la ora actuală sunt din ce în ce mai ieftine”, a explicat acesta.

În cadrul proiectului, pe lângă cele 30 de izvoare din România vor fi monitorizate şi 2 din Norvegia, iar, în plus, se vor face analize hidrologice, geologice şi de sol în bazinele de recepţie a acestor izvoare, pentru a se şti dacă poate apărea riscul unei poluări.

„Vom spune populaţiei, de exemplu, acolo, în punctul acela nu vă duceţi să aruncaţi gunoaie, nu lăsaţi la păşunat animalele foarte mult, lucruri de genul acesta. Noi nu putem cere reglementări, dar putem face recomandări primăriilor şi oamenilor care locuiesc în acele zone. Sigur că vrem şi pentru specialiştii din agenţiile de apă să facem cursuri, să le arătăm cum se pot face monitorizările microbiologice, dar şi alte metode”, a subliniat Oana Moldovan.

Proiectul de monitorizare a izvoarelor se va derula până în 31 mai 2023, iar în cadrul său vor lucra 34 de cercetători dintre care 4 sunt din Norvegia, de la Universitatea din Bergen, iar restul din România, de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”, UBB şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000.

Proiectul este finanţat printr-un grant în valoare de 1,5 milioane euro – din Mecanismul Financiar SEE (Norvegia, Islanda si Liechtenstein) şi de la bugetul de stat.