Educaţia de azi şi schimbările climatice de mâine

Acum suntem aproape de +1 grad. Problema cea mai alarmantă este faptul că mulţi oameni nu par să înţeleagă ce înseamnă o creştere cu 5 grade. Şi, deşi există unele presupuneri şi încercări de a estima cum ar fi viaţa într-o lume cu 5 grade mai caldă, nu putem şti cu adevărat. Ce ştim însă este cum a arătat lumea cu 5 grade mai puţin – ultima eră glaciară, acum 14.000 de ani. Atunci, creşterea temperaturilor până la cele de astăzi s-a realizat în 5.000 de ani, cu aproximativ 0,1 grade pe secol. În ziua de azi riscăm o creştere cu 5 grade într-un secol.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

O astfel de schimbare atinge în primul rând comunităţile vulnerabile. Proiectul Competenţe pentru educaţia privind schimbările climatice în comunităţile vulnerabile  vine în sprijinul acelor comunităţi care au contribuit cel mai puţin la emisiile cu gaze de seră (care afectează clima) dar care riscă să fie afectate cel mai tare.

Pornit la iniţiativa Asociaţiei REPER21 (România), cu finanţare prin Erasmus+ şi realizat în parteneriat cu Asociaţia Connected by Nature (Franţa) şi Fundaţia Ecosistemi (Italia), proiectul a reunit, profesori, lideri de opinie sau activişti comunitari cu rol de educatori în comunităţi. Aceştia şi-au dezvoltat competenţele pedagogice utile pentru sensibilizarea si pregătirea comunităţilor în vederea adaptării la schimbările climatice.

Iniţiatorii proiectului cred că educaţia poate fi cheia schimbărilor climatice. Strategia bazată pe educaţie ar putea fi cea mai potrivită pentru comunităţile vulnerabile care, prin definiţie, au mai puţin acces la tehnologie, mai puţină putere de negociere, mai puţine fonduri pentru a-şi adapta structurile economice şi sociale la efectele schimbărilor climatice. Dar, pentru ca educaţia să poată juca acest rol de micşorare a efectelor, este necesară o doză de asumare şi dedicare şi din partea profesorilor din sistemul de învăţământ, nu doar dinspre instituţiile specializate sau ONG-urile pentru care prevenirea schimbărilor climatice face parte din misiunea lor specifică.

„Educaţia pentru schimbările climatice” (ESC) nu se poziţionează ca o nouă disciplină autonomă, ci tinde spre o abordare transversală, pe care diferiţi actori din educaţia formală, nonformală şi informală o pot integra în programele lor pentru ca acestea să evolueze. ESC încearcă să asigure o mai bună adaptare la realităţile societăţii prezente şi viitoare.

În contextul proiectului de faţă, vorbim de un program de pedagogie ESC, iar competenţele pedagogice vizate de proiectul celor de la Reper21 sunt complexe, gândite într-un sistem alcătuit din 3 etape: Modulul 1 – „A şti”, axat pe acumularea de cunoştiinţe, Modulul 2 – „A şti să faci”, axat pe dezvoltarea atitudinilor şi Modulul 3 – „ A şti să fii”, axat pe dezvoltarea aptitudinilor. Fiecare dintre cele 3 module are o curriculă specifică, creată special pentru acest proiect, care necesită un total de 100 de ore de curs pentru predare.

Practic, proiectul a creat o resursă educaţională dedicată educatorilor, pentru a-i pregăti în privinţa schimbărilor climatice, în speţă a celor care lucrează în comunităţi defavorizate. Proiectul a avut ca obiectiv de bază să dezvolte competenţele pedagogice indispensabile pentru ESC cu un grup de 12 profesori români, 12 activişti comunitari francezi şi 12 consultanţi de mediu italieni, care îşi desfăşoară activitatea în comunităţi vulnerabile (oraşe mici sau periferii dezindustrializate, cartiere tip ghetou, zone rurale subdezvoltate). În plus, s-a creat pe pagina proiectului o bază de resurse utile, conţinând jocuri şi activităţi care pot fi accesate şi utilizate de către oricine.

În ultima etapă a proiectului, cei 36 au lansat împreună comunitatea de practică „Competenţe climatice”, deschisă şi promovată spre alţi actori europeni activi în educaţie. În paşi mici dar siguri, există loc şi dorinţă de schimbare în mai bine, iar acest proiect şi altele cu aspiraţii similare sunt mişcările ce vor creşte România de mâine prin educaţie.

Proiectul s-a desfăşurat în perioada octombrie 2016 – septembrie 2018 şi a beneficiat de un grant de 107.200 euro din bugetul educaţiei pentru adulţi (Acţiunea cheie 2). Pentru a construi mai eficient un spaţiu european al educaţiei, bugetul programului Erasmus+ pentru 2019 a fost mărit, revenind Romaniei un buget de 3,5 milioane euro pentru formarea profesională prin acţiunea-cheie 2.