Cercetătorii au identificat biomarkerii asociaţi lipsei de motivaţie

Cercetătorii de la Universitatea California au identificat, în cadrul unui studiu pe şoricei, o serie de biomarkeri, gene şi circuite neuronale, asociaţi unuia dintre cele mai comune simptome ale tulburărilor depresie: lipsa motivaţiei, notează Medicalxpress.

Studiile arată că depresia reprezintă cea mai comună tulburare a sănătăţii mintale la nivel global. Simptomele pe care persoanele depresive le prezintă variază de la pacient la pacient, ceea ce creează o serie de probleme în prescrierea medicaţiei potrivite fiecărui caz. 

• Care este legătura dintre noua strategie de „maximizare a aspectului fizic” folosită de tineri și bovinele…
• Test de cultură generală. Care este diferența dintre antropologie și sociologie?

„Dacă am avea un biomarker pentru simptomele specifice depresiei, am putea face pur şi simplu face un test de sânge sau să folosim rezonanţa magentică asupra creierului şi apoi să identificăm medicaţia adecvată pentru acel pacient”, explică dr. Stephen Lammel, asistent universitar al catedrei de Biologie Celulară şi Moleculară a Universităţii California.

Echipa condusă de către dr. Lammel a identificat, în premieră, o serie gene în habenula laterală, care funcţionează anormal, fiind inactive, în cazul şoriceilor care prezintă un nivel scăzut de motivaţie ca urmare a stresului cronic. Această regiune a creierului este asociată, de asemenea, cu alte simptome ale depresiei: anxietatea şi anhedonia, incapacitatea de a simţi plăcerea.

„Credem că studiul nostru nu are doar potenţialul de a transforma modul în care oamenii de ştiinţă  studiază depresia la animale, dar combinaţia de biomarkeri anatomici, fiziologici şi moleculari descrişi ar putea pune bazele ghidării dezvoltării viitoarei generaţii de antidepresive adaptate simptomelor specifice ale  depresiei”, a declarat dr. Lammel.

„După stresul cronic, se observă o creştere a activităţii neuronale a celulelor habenulare laterale – funcţionează mai mult, devin hiperactive şi am constatat că această hiperactivitate este prezentă doar la şoarecii care au deficite foarte puternice în comportamentul motivat, dar nu şi la animalele care suferă de anxietate sau animalele care suferă de anhedonie”, au explicat dr Lammel şi Ignas Cerniauskas, co-autori ai studiului.

În prezent, cei doi cercetători colaborează cu Laboratorul Földy, din cadrul Institutului de Studiere a Creierului al Universităţii Zurich, pentru a folosi CRISPR-Cas9 pentru a identifica şi genele implicate direct în funcţionarea anormală a celulelor din habenula laterală.

Citeşte şi: