Paradoxul celor mai sărace ţări: obezitate şi malnutriţie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Se pare că dezechilibrul este cauzat de accesibilitatea produselor alimentare ultraprocesate, precum şi de sedentarismul oamenilor. Autorii studiului care are în vedere problema solicită schimbări în „sistemul alimentar modern”, mai ales în ţările din Africa şi Asia, care sunt cele mai afectate.

• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
• Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei

Studiul estimează că, la nivel mondial, aproximatix 2,3 miliarde de oameni sunt supraponderali, în timp ce peste 150 de milioane de copii au probleme de dezvoltare. Nutriţia defectuoasă face ravagii în întreaga lume, indiferent de media veniturilor, dar în cele mai sărace zone există o dublă ameninţare, atât a obezităţii, cât şi a malnutriţiei.

În cifre, aproximativ 20% dintre oameni sunt supraponderali, iar 30% dintre copiii mai mici de patru ani nu se dezvoltă corespunzător. Comunităţile pot fi afectate simultan şi de obezitate şi de malnutriţie, existând posibilitatea ca ambele tendinţe să se manifeste la aceeaşi persoană, în stadii diferite ale vieţii, a relatat BBC.

Potrivit studiilor, 48 din 126 de ţări erau afectate de problema malnutriţiei în 2010, iar, dintre acestea, în 14 s-a înregistrat dubla ameninţare a obezităţii şi malnutriţiei după 1990. Autorităţile din întreaga lume sunt chemate să acţioneze în cel mai scurt timp, modificând felul în care se hrănesc cetăţenii.

Creşterea numărului de supermarketuri, disponibilitatea alimentelor sărace în valori nutritive, dar şi lipsa activităţii fizice ameninţă oamenii din toate părţile.

„Suntem martorii unei realităţi îngrijorătoare”, a spus dr. Francesco Branca, director al departamentului de nutriţie al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. „Nu mai putem caracteriza ţările cu probleme de nutriţie în funcţie de media veniturilor pe cap de locuitor”, a adăugat ea.

„Toate formele nutriţiei defectuoase au un numitor comun: sistemul alimentar nesănătos. Schimbările trebuie făcute în toate aspectele sale – de la producţie şi procesare, la export, distribuţie şi marketing, iar apoi la consum şi risipă”, a mai spus aceasta.