Creierul copiilor cărora li se citesc regulat poveşti se dezvoltă mult mai repede

Concluzia nu este una nouă, dar autorii acestui studiu, cercetătorii de la Spitalul de pediatrie din Cincinnati, au venit cu argumente clare, obţinute prin intermediul imagisticii prin rezonanţă magnetică.

Acesta este primul studiu care furnizează şi dovezi neurobiologice ale beneficiilor potenţiale ale cititului şi ale efectului negativ pe care îl au ecranele asupra dezvoltării creierului preşcolarului.

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

„Este important, pentru că organul se dezvoltă cel mai rapid în primii cinci ani de viaţă”, a spus coordonatorul studiului, medicul John Hutton, potrivit Mediafax.

„Copiii care au parte de mai multe experienţe care îi stimulează, ce ajută creierul să se organizeze, vor avea un avantaj uriaş atunci când vor ajunge la şcoală”, a spus Hutton. „Şi este din ce în ce mai dificil pentru copii să recupereze, dacă rămân în urmă la şcoală”, a mai spus acesta.

La studiu au participat 47 de copii sănătoşi, cu vârste cuprinse între trei şi cinci ani, care nu mergeau la grădiniţă.

Materia cenuşie din creier conţine majoritatea celulelor care comandă corpului ce să facă. Substanţa albă este ţesutul cu aspect albicios ce face parte din sistemul nervos central (măduva spinării şi encefal) şi conţine axonii, respectiv prelungirile celulelor ner­voase şi celulele ţesutului interstiţial numit nevroglie, care are rol de hrănire şi protecţie. Sustanţa albă este importantă pentu că asigură influxul nervos de la un centru nervos la altul sau între un centru nervos şi un nerv. Creşterea nivelului de substanţă albă şi organizarea acesteia sunt extrem de importante pentru capacitatea creierului de a comunica cu restul organismului, mărind capacitatea de a învăţa şi asigurând o bună funcţionalitate. Fără un sistem de comunicare bine dezvoltat, capacitatea de procesare a creierul încetineşte şi are de suferit.

În cazul copiilor care erau expuşi la ecrane mai mult de o oră pe zi, zonele responsabile de învăţare în materia albă erau subdezvoltate şi mai puţin organizate.

La naştere avem cei mai mulţi neuroni

La naştere, numărul neuronilor este cel mai mare comparativ cu restul vieţii, iar, în funcţie de stimuli – comunicare, iubire, îmbrăţişare, plimbat, citit -, conexiunile între neuroni sunt întărite, spune Hutton. În lipsa unor stimuli, neuronii mor, a mai spus acesta. Chiar dacă se modifică şi învaţă la toate vârstele, ceea ce se întâmplă în primii cinci ani ai vieţii este hotărâtor pentru dezvoltarea creierului.

În afară de imaginile creierului obţinute prin rezonanţă magnetică, participanţii la studiu au fost supuşi unor teste cognitive.

Copiii care aveau acces la ecrane mai mult de o oră zilnic au avut rezultate mai proaste în ceea ce priveşte la testele cognitive, inclusiv privind limbajul expresiv şi capacitatea de a numi rapid obiecte.

Ecranele interferează, de altfel, cu toate activităţile copiilor, de la jocul cu jucării la folosirea imaginaţiei, joaca afară etc.

Hutton spune că mai degrabă este important cititul în sine, regulat, decât tipul de poveste. Acesta sfătuieşte părinţii să nu mai caute cartea perfectă, ci pur şi simplu să le citească celor mici regulat.

Cum stârneşti interesul copilului pentru cărţi şi citit?

The National Institute for Literacy din SUA are câteva sugestii în acest sens:

1. Începe de la naştere prin a-i vorbi copilului şi a răspunde gângurelilor
2. Cântă melodia „Alfabetul” (ABC)
3. Stimulează copilul să îşi folosească imaginaţia, să inventeze poveşti şi să pună multe întrebări despre acele istorii inventate
4. Alege cărţi cu personaje interesante, citeşte cu voci diferite pentru personaje
5. Pune copilul să repete cuvintele noi
6. Cel mai important lucru este să te bucuri de experienţa cititului alături de el.